Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Chestiunea

Oare ce n-o fi în ordine aici? Țara cu creşterea cea mai rapidă, unde scade numărul întreprinderilor cu creştere rapidă

Conform datelor publicate de Eurostat, România ( deşi lider la creşterea PIB, cu 7%) s-a situat în 2017 la coada clasamentului UE în ceea ce… Mai mult

02.04.2019

Cronicile

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

de Alexandra Pele , 6.2.2019

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care urmează să nu aibă de-a face cu realitatea.

În analiza de față, facem o comparație între Bugetele României stabilite prin lege și ce rămâne din ele și cum se execută până la sfârșitul fiecărui an. În pofida rectificărilor anunțate mereu a fi  ”pozitive”.

Diferențele sunt, pe alocuri, uriașe – mai ales la indicatorii și cifrele care țin de dezvoltare. 

Investițiile din infrastructură, de exemplu, ajung să fie chiar și de două ori mai mici decât cele planificate.

Banii destinați Sănătății se dovedesc mereu insuficienți, în contextul în care bugetele ultimilor ani sunt tot mai împovărate de majorările salariale, al căror impact este mereu imprecis calculat.

Cercetătorii își văd proiectele înghețate ca urmare a blocării fondurilor europene – în ciuda Legii Bugetului care-i îngroapă în bani, în vreme ce primarii puterii se bucură de bugete chiar și duble față de cele alocate în legile de la începutul anului.

Analiza cursdeguvernare.ro pune în oglindă legile bugetelor din perioada 2015-2019 și execuțiile de la final de an. Singurul indicator care a rămas relativ constant în construcțiile acestora a fost cel legat de deficitul bugetar, România fiind obligată să se încadreze în ținta de 3% din PIB.

Tăierile de la Infrastructură – ”stabilizatorul” automat al bugetului public

În perioada 2016-2018, de când s-a dat drumul la banii aferenți exercițiului financiar european 2014-2020, execuțiile bugetare la infrastructură au fost cu peste 6,8 miliarde de lei mai mici decât sumele alocate în Legile bugetului aferente fiecărui an în parte.

În perioada 2015-2017, alte 5,2 miliarde de lei au fost tăiate din fondurile post aderare aferente vechiului exercițiu financiar.

În niciunul dintre cei patru ani analizați, execuția bugetară în domeniul investițiilor din domeniul transporturilor nu s-a ridicat la nivelul bugetat.

Iar în 2017, aceasta a fost aproape la jumătate.

Cercetarea: alocări din pix, execuții departe de un măcar 1% din PIB

În perioada analizată, transferurile făcute de Ministerul Cercetării către beneficiarii de fonduri din acest domeniu au fost superioare alocărilor în doar doi ani, în vreme ce în ceilalți doi (2016 și 2017), cercetătorii au primit cu circa 250 de milioane de lei mai puțin decât li se promisese la începutul anilor.

În ceea ce privește proiectele finanțate din fonduri europene, execuțiile au fost, în fiecare an, mai slabe.

În 2018, spre exemplu, pentru proiectele din fonduri europene s-au alocat, din pix, aproape 400 de milioane de lei, însă execuția a fost de doar 126,5 miliarde de lei.

De precizat este faptul că Ministerul a blocat apelurile în acest domeniu anul trecut, cercetătorii având pregătite numeroase dosare pe care să le depună pentru atragerea de fonduri europene.

România și-a fixat să cheltuiască pentru cercetare și inovare 1% din PIB, din fonduri publice.

Sănătatea, un buget umflat din mers exclusiv de majorările salariale

Cheltuielile necesare pentru finanțarea sistemului de sănătate au fost, cu excepția anului 2016, mai mari decât anticipa Guvernul prin Legile Bugetelor.

Diferențe mari între bugete și execuția finală au început să apară din 2017, an în care din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au fost transferați 3,6 miliarde de lei pentru a acoperi creșterile salariale, sume ce nu fuseseră prevăzute în bugetul inițial.

(Citiți și: ”Hic Salta!”)

De suferit au avut alte cheltuieli ale Casei din acel an. Spre exemplu, execuția arată cheltuieli cu peste un miliard de lei mai mici pentru medicamente, consumabile și alte materiale sanitare, precum și o reducere cu 0,6 miliarde de lei a finanțării serviciilor medicale din spitale.

Iar în 2018, când aceste cheltuieli au fost incluse în proiectul de buget, ele s-au dovedit a fi mult subevaluate, așa încât, la final de an, din bugetul Casei au fost transferați 8,1 miliarde de lei pentru acoperirea creșterilor salariale, față de 4,6 miliarde de lei, suma alocală în bugetul inițial.

Pentru 2019, Casa Națională de Asigurări de Sănătate are un buget total de 37,8 miliarde de lei, în creștere cu 8,5% față de anul trecut, respectiv trei miliarde de lei.

Pe de altă parte, doar transferurile necesare acoperirii creșterilor salariale din sectorul medical se ridică la 9,3 miliarde de lei, cu 1,2 miliarde de lei mai mari decât cele din 2018, așa încât bugetul este, în realitate, cu doar două miliarde de lei mai mare decât cel de anul trecut.

Mare parte a acestei diferențe a fost alocată pentru medicamente și consumabilele de care au nevoie spitalele (11,9 miliarde de lei, față de 9,9 miliarde de lei în 2018). Pe de altă parte, diferențe în minus s-au produs la capitolul servicii medicale în spitale (minus 0,7 miliarde de lei față de 2018).

(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată”: A apărut nr. 99 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)

În ceea ce privește bugetul Ministerului Sănătății, prin care se finanțează doar parțial cheltuieli reale din sistem (în special prin Programele naționale de sănătate), marele capitol absent din bugetul pentru 2019 este cel al accizelor care a au avut o contribuție de 1,6 miliarde de lei în bugetul de anul trecut. Anul acesta accizele se duc să peticească alte găuri.

Pușculița primarilor docili: alocări mici prin lege, duble (!) prin execuția bugetară

Dacă în cazul bugetelor de la infrastructură, alocările au fost mari iar realizările uneori la jumătate, în cazul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) se poate observa o slabă planificare bugetară în sens invers.

În ultimii patru ani, sumele alocate prin Legea bugetului s-au dovedit mult sub execuție. În 2018, execuția a fost mai mult decât dublă față de program.

PNDL, un program a cărui reputație este că alocă bani în funcție de interese politice, se numără printre puținele cheltuieli de capital care la final de an se dovedesc a fi mai mari decât la început.

 

 

***

Guvernul şi-a construit bugetul general consolidat (BGC) pe 2019 pe un nivel de venituri de 341,4 miliarde de lei, respectiv de 33,4% dintr-un PIB care ar trebui să crească mai mult decât anul trecut, cu 5,5%, până la 1.022,5 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetare ar trebui să se ridice la 367,5 miliarde de lei (35,9% din PIB), în vreme ce deficitul bugetar ar urma să fie de 2,55% din PIB (cash, respectiv 2,57% după metodologie europeană ESA).

Consiliul Fiscal este de părere că avansul PIB este supraevaluat și apare drept excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituții.

Un alt aspect problematic semnalat de Consiliu îl reprezintă ipotezele extrem de favorabile cu privire la dinamica numărului de angajați și câștigului salarial brut în sectorul concurențial, acestea fiind preconizate să crească în 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%.

De asemenea, Consiliul are rezerve în special cu privire la evoluția proiectată a veniturilor din TVA din proiectul de buget, fiind aparentă o supraevaluare semnificativă a acestora chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic oficial.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.2.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Combinatul ArcelorMittal de la Galați va fi preluat de Liberty House Group, companie înregistrată în Singapore – Comisia Europeană a aprobat tranzacția

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat miercuri achiziționarea de către compania britanică Liberty House Group a combinatelor siderurgice deținute de ArcelorMittal în Uniunea Europeană – la Galați,… Mai mult

Stiri

13 formațiuni politice și 3 independenți candidează la europarlamentare. Odinea pe buletinele de vot

Vladimir Ionescu

Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, miercuri, prin tragere la sorţi, ordinea pe buletine de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai. În competiție intră… Mai mult

Stiri

C.P.Tăriceanu: Am decis cu PSD să avem candidat comun la alegerile prezidențiale

Razvan Diaconu

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat miercuri, la Antena 3, că speră ca președintele Klaus Iohannis să nu mai câştige un nou mandat la… Mai mult

Stiri

Augustin Lazăr se pensionează – CSM i-a aprobat cererea

Vladimir Ionescu

UPDATE: CSM a aporbat în ședința de joi cererea de pensionare a lui Augustin Lazăr, care își va încheia așadar mandatul și cariera pe data… Mai mult

Stiri

Complexul Energetic Oltenia împrumută 500 de milioane de lei pentru a plăti certificatele de emisii de dioxid de carbon

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Oltenia a contractat credite în valoare totală de 500 de milioane de lei pentru a putea plăti certificatele de emisii de dioxid de… Mai mult

Stiri

Senatul a adoptat proiectul de modificare a Codului penal

Razvan Diaconu

Senatul a adoptat miercuri proiectul de modificare a Codului penal, în forma în care a fost elaborat de Comisia specială condusă de Florin Iordache. Senatorii… Mai mult

Stiri

Contrabanda cu țigarete, în scădere – studiu Novel

Vladimir Ionescu

Piața neagră a țigaretelor a scăzut în martie 2019 la 15,2% din totalul consumului (cu 2,1 p.p. mai puțin față de ianuarie 2019), un nivel care… Mai mult