Liderii Coaliţiei de la putere au semnat, miercuri, un protocol de colaborare prin care se întăresc angajamentele politice de păstrare a UDMR şi a parlamentarilor minorităţilor naţionale alături de Guvern.
Protocolul resetează Guvernul atât pentru măsurile plitice de sprijin pentru anul electoral viitor, cât şi o serie de măsuri cu caracter electoral pe care guvernul urmează să le ia în anul de până la alegeri.
Înţelegerea celor patru formaţiuni politice – PDL, UDMR, UNPR, Gurpul minorităţilor – par să întărească ideea că un premier politic va fi preferat în continuare unui independent de către Coaliţie.
Obiectivul politic al Coaliţiei este asigurarea creşterii economice a României şi continuarea împreună a guvernării după anul 2012, se arată în protocol.
Măsurile politice
– Adoptarea Legii minorităţilor naţionale. Blocat în Parlament de cinci ani, Statutul minorităţilor este un deziderat vechi al UDMR şi al Grupului minorităţilor, noul şef al Uniunii, Kelemen Hunor, avansând şi ideea angajării răspunderii Guvernului pe această lege, după modelul deja patentat în cazul Legii educaţiei.
– Modificarea legislaţiei electorale. Preşedintele Traian Băsescu a insistat în permanenţă pe un ”sistem uninominal pur”, prin care câştigătorul dintr-un colegiu să ia şi locul de parlamentar, fără redistribuiri. Ar putea să se scadă, însă, şi pragul electoral, în condiţiile în care electoratul UDMR este tot mai împărţit, cu Partidul Civic Maghiar şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania.
– Legea privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare şi continuarea descentralizării în sectorul administraţiei publice centrale pe baza principiului subsidiarităţii este dorită de UDMR, pentru sporirea influenţei sale şi a autonomiei în zonele cu populaţie predominant maghiară.
– Modificarea Legii administraţiei publice locale. Pe acelaşi model, UDMR încearcă să-şi consolideze autonomia în administraţia locală.
Măsurile electorale şi politice au fost gândite astfel încât să nu încalce termenii acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale şi sunt dublate de prevederi de relansare economică şi sprijinre a mediului de afaceri, precum şi de restructurare a sectoarelor bugetofage, vizate de FMI:
– Încadrarea în ţintele stabilite prin Strategia fiscal-bugetară 2011-2013
– Simplificarea fiscalităţii şi reducerea contribuţiilor de asigurări sociale
– Restructurarea companiilor de stat, întărirea bursei de valori şi vânzarea pe bursă a unor active ale statului
– Implementarea Legii parteneriatului public-privat
– Susţinerea programului de construcţie de autostrăzi cu accent pe coridorul IV (Nădlac-Constanţa), autostrada Transilvania şi Bucureşti-Braşov, precum şi implementarea Programului Naţional de dezvoltare a infrastructurii;
– Continuarea reformei în domeniul sănătăţii
– Obţinerii pentru România a unor condiţii cât mai avantajoase în ceea ce priveşte perspectivele financiare ale Uniunii Europene
– Aderării la spaţiul Schengen şi eliminării Mecanismului de Cooperare şi Verificare în justiţie
– Asigurării securitătii energetice a României prin promovarea proiectelor de infrastructură energetică transfrontaliere, in contextul politicii de vecinătate a Uniunii Europene
Prin adoptarea măsurilor economice, Coaliţia îşi propune realizarea parametrilor conveniţi cu FMI – creştere economică de 1,5% -2% din PIB la sfârşitul anului 2011 şi de 4%-4,5% la finele anului 2012.
Măsurile electorale
Liderul PDL, premierul Emil Boc, a prezentat câteva măsuri pe care Coaliţia se angajează să le implementeze, prin guvernul pe care îl susţine:
– Creşterea pensiilor în 2012 cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salariului mediu brut realizat pe anul precedent.
– Susţinerea Legii privind taxa de solidaritate şi implementarea legislaţiei privind controlul averilor mari. Măsura are un caracter politic, fiind cerută de UNPR, însă are şi o componentă populistă puternică.
– Implementarea cu prioritate de programe pentru combaterea sărăciei şi de integrare socio-economică a romilor. Populaţia romă a reprezentat la alegerile prezidenţiale din 2009 o masă de manevră curtată de candidaţi (în special de actualul preşedinte, Traian Băsescu) prin intermediul liderilor informali sau cutumiari ai comunităţilor etnice. Măsurile sunt dorite şi de grupul minorităţilor, care încearcă să ia locul liderilor tradiţionali, mult mai bine recunoscuţi în comunităţile rome.
