duminică

5 mai, 2024

11 mai, 2011

Clinton critică China pentru persecutarea dizidenţilor. Într-un interviu acordat presei americane, secretarul de stat Hillary Clinton a calificat recordul Chinei în privinţa drepturilor omului drept “deplorabil”. Ea spune că măsurile dure la adresa dizidenţior chinezi sunt o “misiune prostească”, Beijingul încercând “să oprească în loc istoria”. Oficialul american a încercat, însă să justifice faptul că SUA  are în continuare relaţii comerciale cu China, spunând: “Trăim într-o lume reală”. Clinton părea să sugereze că sistemul chinez este foarte aproape de colaps, iar instaurarea unui regim democratic este inevitabilă în această ţară. Hillary Clinton a mai spus că, luna trecută, liderii chinezi erau îngrijoraţi că valul pro-democraţie din Orientul Mijlociu s-ar putea extinde în est, spre Asia. “Încearcă să oprească istoria; nu vor putea face acest lucru, dar vor încerca să o ţină pe loc cât mai mult timp posibil”, a mai spus oficialul SUA. (BBC News)

Dolarul ar putea pierde poziţia de lider pe piaţa globală. Dolarul ar putea să nu mai fie, în viitor, cea mai puternică monedă de pe piaţă, riscând să fie întrecută nu doar de euro. Economiştii germani prezic că până la 5 valute diferite ar putea domina sistemul financiar global. La prima sa conferinţă de presă, organizată în 98 de ani de existenţă, Banca Centrală Americană a anunţat, săptămâna trecută, prin vocea preşedintelui băncii, Ben Bernanke, ce aştepta toată lumea să audă: “Banca Centrală consideră că un dolar puternic este atât în interesul Americii, cât şi al economiei globale”. Dar faptul că oficialii americani ţin să repete acest lucru – l-a declarat şi ministrul de finanţe Timothy Geithner – este un semn că lucrurile nu stau prea bine. Declaraţiile de acest gen sunt făcute, de obicei, când previziunile nu sunt prea bune pentru moneda americană. În realitate, dolarul este afectat acum de câteva probleme. Rata de schimb valutar s-a stabilizat la 1,50 dolari pentru un euro, dar nu este nu departe de punctul slab la care a ajuns la începuutl crizei economice; iar de la începutul anului ar pierdut 13% procente în lupta cu moneda comună europeană. (Der Spiegel)

În ciuda sancţiunilor europene, regimul sirian continuă represiunea violentă. De la începutul protestelor antiguvernamentale până acum 757 de persoane au murit şi 9.000 au fost arestate. Regimul sirian continuă represiunea brutală şi trimite trupe în sudul satelor din jurul oraşului Deraa, în ciuda sancţiunilor anunţate cu o zi înainte de Uniunea Europeană, contra oficialilor sirieni. Au fost auzite împuşcături în timp ce armata a trecut prin cinci sate, dimineaţa devreme, dar nu au fost raportate vicime. Alte câteva suburbii ale capitalei, unde trăiesc multe familii din clasa mijlocie, au rămas sub asediul forţelor militare şi al serviciilor de securitate. “În orice zonă în care au loc demonstraţii, guvernul trimite armata”, a declarat un activist pentru drepturile omului, Mustafa Osso. (The Independent)


Fiii lui Bin Laden vor să dea în judecată SUA. Ei au criticat autorităţile americane pentru uciderea arbitrară a tatălui lor. Într-o declaraţie pentru cotidianul “The New York Times”, unul dintre fiii lui Osama spune că familia vrea să ştie de ce liderul Al Qaeda nu a fost capturat în viaţă. Rudele, care au supravieţuit raidului american din 2 mai, din Pakistan, ar trebui eliberate, se arăta în declaraţia citată. O altă declaraţie a apărut pe un site jihadist, susţinând că aruncarea în mare a trupului lui Bin Laden “îi înjoseşte şi umileşte familia”. Declaraţiile din presa americană îi sunt atribuite celui de-al patrulea fiu al lui Bin Laden, Omar Bin Laden, care s-a distanţat de mai multe ori de ideologia tatălui său. Familia nu este convinsă că Osama este mort, pentru că nu există nicio dovadă în acest sens; dar dacă este mort, atunci se întreabă: “de ce un om neînarmat nu a fost arestat şi judecat, astfel încât adevărul să iasă la suprafaţă şi să fie spus întregii lumi”? (BBC News)

800 de oameni înecaţi, încercând să fugă din Libia. Potrivit statisticilor ONU, date publicităţii marţi, în ultimele două luni peste 800 de persoane au murit în timp ce încercau să fugă de războiul civil din Libia. Anunţul vine la doar două zile după ce 61 de oameni au pierit pe mare, când barca în care se aflau s-a scufundat, deşi a fost localizată şi asistată de un elicopter militar neidentificat. NATO neagă că navele sale, aflate în aproiere, ar fi primit semnale SOS dar nu ar fi reacţionat în niciun fel. Majoritatea victimelor sunt refugiaţi libieni, dar există şi imigranţi economici care au murit în timpul călătoriei cu barca din nordul Africii spre insula italiană Lampedusa. Din luna ianuarie, pe insulă au ajuns peste 20.000 de imigranţi ilegali, resursele de apă şi hrană de pe insulă fiind acum limitate. Laura Boldrini, un purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi din Roma, spune că cifra de 800 de persoane a fost calculată luând în considerare cele patru vase despre care ONU are informaţii că s-au scufundat. (Daily Telegraph)

Ultimii doi ani, dificili, ai lui Ahmadinejad la putere. Cele câteva săptămâni de furtună politică din Iran s-au potolit. Mahmoud Ahmadinejad ar fi putut decide să continue disputa cu liderul religios, Ayatollahul Ali Khamenei, sau ar fi putut alege să facă unele compromisuri şi să salveze ţara de la un război civil. A hotărât să facă puţin din amândouă. La o reuniune a guvernului, duminică, Ahmadinejad l-a lăudat pe liderul suprem, dar a adăugat şi cîteva replici acide la adresa celor care au fost alături de el în ultima vreme, în timpul disputelor între preşedinte şi autoritatea teocratică. Aceste gesturi spun multe despre felul în care vrea Ahmadinejad să-şi petreacă ultimii doi ani ai mandatului său, care expiră în 2013 şi este puţin probabil să fie reînnoit. Va fi umil şi modest în anumite privinţe, dar nu se va retrage paşnic şi în tăcere din viaţa politică. Preşedintele şi-a pierdut statutul de “fiu favorit” al clericilor de la putere şi este foarte posibil ca aceştia să nu-l mai susţină în alegerile de la mijlocul lui 2013. (Huffington Post)

Oficiali chinezi, acuzaţi de trafic cu bebeluşi. Într-o provincie din sudul Chinei a început o anchetă ce vizează confiscarea de către autorităţile locale a cel puţin 16 bebeluşi, născuţi în familii ce au încălcat legea copilului unic; trimiterea bebeluşilor în centre de plasament şi apoi vinderea lor în afara ţării, pentru adopţie. Copilaşii din satul Longhui, lângă oraşul Shaoyang, au fost ridicaţi de oficialităţile locale, în 2005, după ce părinţii lor au fost acuzaţi că au încălcat politica privind copilul unic sau că au adoptat ilegal copii, relatează revista chineză Caixin Century. Biroul local pentru planificarea familială a trimis apoi copiii în centre de plasament, care i-a adăugat pe lista cu cei ce pot fi adoptaţi, iar angajaţii puteau primi 154 de dolari pentru fiecare copil în parte. Unii dintre copii erau, însă, fiul sau fiica unică a unor părinţi adeseori plecaţi de acasă, pentru că lucrau în oraş. Cel puţin una dintre femeile ce făceau naveta a declarat că şi-a regăsit fiica, adoptată în străinătate, trăind acum în SUA, iar centrele de plasament au primit 3.000 de dolari pentru fiecare copil adoptat în afara ţării. (Huffington Post)


Serviciile Poştale Americane au pierdut 2,2 miliarde de dolari în primul trimestru. Serviciul naţional de poştă continuă să lucreze în pierdere, iar managerii americani au declarat că se aşteaptă să înregistreze pierderi şi să ajungă la limita de împrumut până la sfârşitul anului fiscal, în septembrie. Agenţia ar putea fi nevoită să nu-şi plătească sumele datorate guvernului federal. Directorul general, Patrick Donahoe, spune că încearcă să schimbe legile federale, astfel încât să poată schimba modelul de afacere şi să economisească bani, pentru a evita datoriile. “Serviciul Poştal şi-ar putea recâştiga stabilitatea financiară doar prin schimbări semnificative ale legislaţiei care-i limitează flexibilitatea şi îi impune poveri financiare prea mari”, spune Donahoe. Este vorba despre o lege, adoptată în 2006, prin care serviciul poştal trebuie să plătească între 5,4 şi 5,8 miliarde de dolari pe an, pentru asigurările de sănătate ale viitorilor săi pensionari. În plus, agenţia vrea ca Poşta să nu mai lucreze sâmbăta. Poşta nu este o agenţie strict guvernamentală, dar nici una exclusiv privată. Fondurile vin din vânzarea serviciilor şi produselor proprii, dar primeşte şi un sprijin din taxele contribuabililor şi i se cere să producă doar atâţia bani câţi îi sunt necesari să supravieţuiască. (CNN)

 


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: