VIDEO / PNRR a fost depus oficial la Bruxelles – coaliția de guvernare, în fața examenului de capacitate

România a depus luni, la ora 15.30, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu proiecte care acoperă întreaga sumă alocată: 29,2 de miliarde euro, împărțiți în 14,248 miliarde euro granturi, 14,935 miliarde euro credite.

Accesul la componenta de aproximativ 15 miliarde euro credite este însă condiționat de menținerea pe traiectoria de ajustare a deficitului angajată în fața Comisiei Europene.

Accesul la întregul mecanism european de redresare (adică la ambele componente grant sau credit) este condiționat de atingerea obiectivelor de etapă ale fiecărui proiect în parte și, mai important, de capacitatea de a implementa în paralel o serie destul de lungă de reforme.

(Citiți și: ”Calendarul ideal al României de încasare a banilor din PNRR pe 5 ani – ce ne poate da peste cap”)

Lista exactă a reformelor angajate de Guvernul Cîțu nu a fost niciodată prezentată, ci doar intuită din diverse declarații publice ale președintelui, premierului sau ale unor membri ai cabinetului.

Mai jos, anunțul făcut de ministrul Cristian Ghinea referitor la încărcarea celor 240 de fișiere ale PNRR în sistemul informatic al Bruxelles:

Cum coaliția de guvernare nu a știut sau nu a fost interesată să obțină suportul Opoziției nici pentru PNRR și nici pentru reforme, ba chiar precedente tentative de reformă în domeniul pensiilor sau justiției, de exemplu, au fost ”torpilate” chiar din interiorul coaliției, probabil că cel mai dificil va fi pentru România să bifeze întreg calendarul de reforme asumat în fața Comisiei Europene.

13% din fonduri ajung în 2021. Restul depinde de guvernul României

România este al 22-lea stat care depune acest document după (în ordinea depunerii) Portugalia, Franța, Germania, Slovacia, Danemarca, Grecia, Spania, Letonia, Luxembourg, Belgia, Italia, Austria, Slovenia, Croația, Lituania, Ungaria, Cipru, Finlanda, Irlanda și Suedia.

Comisia Europeană are la dispoziție luna iunie pentru a aproba toate cele 27 de planuri naționale, care vor trebui aprobate și de Consiliul European.

(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)

Banii vor putea fi accesați și vor fi trimiși statelor membre în 2 tranșe anuale, după un calendar precis stabilit pentru perioada 2021 – 2026. În 2021, România va primi 3,96 miliarde euro, un avans de 13% din suma alocată României.

România a început negocierile oficiale cu Comisia Europeană pe PNRR la data de 1 mai, documentul de lucru conținând inițial o listă ”suprascrisă” de proiecte, cu valoare totală de 41,5 miliarde euro.

(Citiți și: ”PNRR varianta 2.0 – structura de lucru a alocărilor”)

Detaliile planului negociat urmează să fie prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pe data de 2 iunie.

Până la acea dată, când în principiu ar trebui comunicată inclusiv o listă de proiecte pe care România se angajează să le finalizeze până la data de 31 decembrie 2026, din informațiile furnizate de acest minister rezultă următoarea distribuție a fondurilor:

• Managementul apei – 1,9 miliarde de euro
• Împăduriri și protejarea biodiversității – 1,3 miliarde euro
• Managementul deșeurilor – 1,1 miliarde euro
• Transport sustenabil – 7,6 miliarde euro
• Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde euro
• Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen – 1,6 miliarde euro
• Cloud guvernamental și sisteme publice digitale interconectate – 2 miliarde euro
• Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii – 682 milioane euro
• Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, reforma companiilor de stat – 1,7 miliarde euro
• Fondul local pentru tranziția verde și digitală – 2,1 miliarde euro
• Turism și cultură – 200 milioane euro
• Fondul pentru spitale și pentru creșterea accesului la sănătate – 2,4 miliarde euro
• Reforme în domeniul social – 233 milioane euro
• Reforma administrației publice, întărirea dialogului social și creșterea eficienței justiției – 137 milioane euro
• România educată – 3,6 miliarde euro