La obiect

12,6% din copiii și tinerii români sub 20 de ani trăiesc în străinătate

Aproape 600.000 de copii și tineri  români cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani inclusiv, adică 12,6% din totalul persoanelor române din această categorie… Mai mult

16.01.2020

Evenimentul

Guvernul își angajează răspunderea pe alegerea primarilor în 2 tururi. PSD anunță moțiune de cenzură, dar asigură că anticipatele sunt excluse

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că guvernul își va asuma răspunderea pe un proiect de modificare a legii alegerilor locale, care vizează revenirea la… Mai mult

16.01.2020

La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Cronicile

Decizie importantă pentru România / CJUE: Punerea în executare a mandatului european de arestare se poate amâna dacă nu există condiții în închisorile din țara care cere extrădarea

de Mariana Bechir 5.4.2016

penitenciar aglomeratieRomânia ar putea să nu-și mai primească infractorii sau suspecții identificați în statele europene până nu îmbunătățește condițiile din închisori, după ce Curtea de Justiție Europeană (CJUE) a hotărât marți că mandatul european de arestare nu poate fi aplicat “atunci când autoritatea responsabilă de executarea unui mandat dispune de elemente care atestă un risc real de tratament inuman sau degradant al persoanelor deținute în statul membru emitent”.

Hotărârea de marți a CJUE a fost pronunțată în două cauze conexate, una referindu-se la Robert Căldăraru, condamnat în România la o pedeapsă de un an și opt luni închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere.

El a fost identificat în Germania și arestat în vederea extrădării, dar Tribunalul Regional Superior din Bremen a constatat că Robert Căldăraru ar beneficia în închisorile din România de condiții de detenție ce ar încălca drepturile fundamentale, îndeosebi dispoziția din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care interzice tratamentele inumane sau degradante.

Pentru a putea aprecia existența acestui risc în privința persoanei în cauză, autoritatea responsabilă de executarea mandatului trebuie să solicite autorității emitente să furnizeze de urgență toate informațiile necesare cu privire la condițiile de detenție.

“Dacă, în lumina informațiilor furnizate sau a oricărei alte informații de care dispune, autoritatea responsabilă de executarea mandatului constată că există, în privința persoanei care face obiectul mandatului, un risc real de tratament inuman sau degradant, executarea mandatului trebuie amânată până la obținerea de informații complementare care permit înlăturarea existenței unui asemenea risc. Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, această autoritate trebuie să decidă dacă este necesar să se pună capăt procedurii de predare”, se spune în hotărârea CJUE.

România așteaptă o decizie pilot a CEDO din cauza închisorilor – ar putea plăti 80 de milioane de euro anual

În cazul României, instanțele europene dispun de suficiente informații privind situația din închisori, deoarece există numeroase sentințe CEDO pe acest subiect și, mai mult, Curtea de la Strasbourg pregătește o decizie pilot prin care statul român ar putea fi obligat să plătească o anumită sumă pe zi pentru fiecare deținut, dacă nu rezolvă situația, calificată drept inumană, din penitenciare.

Prima decizie de acest fel a fost pronunțată împotriva Italiei, care decontează 8 euro pe zi fiecărui deținut, adică aproximativ 78 de milioane de euro anual.

Suma pe care ar plăti-o România este de aproximativ 80 de milioane.

Ministrul Justiției, Raluca Prună, declara la începutul lunii martie că Executivul a adoptat un memorandum prin care a cerut CEDO să amâne luarea decizie, promițând în schimb preznetarea unui program detaliat cu măsurile ce vor fi luate pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție.

Importanța deciziei CJUE

Decizia de marți spune că extrădarea va fi amânată, adică suspectul sau condamnatul rămâne în detenție în țara unde este identificat, dar precizează: “Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, această autoritate trebuie să decidă dacă este necesar să se pună capăt procedurii de predare”.

În cazul suspecților, pentru care se cere extrădarea în vederea arestării preventive, pot fi îngreunate anchetele derulate. Este adevărat că cei din dosare importante se refugiază în state cu care nu avem tratat de extrădare.

Raportul Avocatului Poporului

Un raport de anul trecut al Avocatului Poporului arăta că indicele de ocupare din penitenciare era de 151,13% și există închisori în care unui condamnat îi revine doar un metru pătrat spațiu, în codițiile în care normele prevăd un minim de 4 metri pătrați și 6 metri cubi de aer fiecare deținut.

Constatările raportului:

  • Din punct de vedere al situaţiei juridice, 1.622 erau arestate preventiv, 829 erau condamnate prin hotărârea primei instanţe şi 25.907 erau condamnate definitiv.
  • Raportul identifică situații în care încarcarea penitenciarelor este chiar dublă, așa cum este cazul Penitenciarului Iași, unde erau cazate 1.534 persoane la o capacitate legală de cazare de 763 deţinuţi. Fiecare încăpere are 33 de mp, iar numărul persoanelor cazate era de 24 – 26 deţinuţi, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate din spațiul ce ar trebui să revină fiecărui deținut.
  • La Penitenciarul Craiova, într-una dintre secțiile pentru femei spațiul este de numai un metru pătrat pentru o persoană.
  • În Penitenciarul Mărgineni, în secţiile de executare a pedepsei în regim închis existau perioade în care, din cauza supraaglomerării, nu se putea asigura pat individual pentru fiecare deţinut, chiar şi în condiţiile în care au fost montate paturi pe trei nivele. În aceste situaţii, deţinuţii erau cazaţi fie trei în două paturi, fie doi în pat.
    În aceste condiții, este imposibil de respectat nu doar indicatorul privind spațiul, ci și cel referitor la volumului de aer (6 mc pentru fiecare persoană), iar pentru asta penitenciarele trebuie să asigure măcar câte un pat individual fiecărei persoane aflate în închisoare.
  • Din cauza acestor condiții de detenție, România a pierdut mai multe procese la CEDO, iar penitenciarele au fost sancționate de instanțele autohtone.
  • Instanța a obligat Penitenciarul Iaşi să asigure normele privind condițiile obligatorii din închisori și aceasta a cerut Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor transferarea unui număr de 764 deţinuţi în alte locuri de detenție. Încă nu au fost identificate închisorile unde ar putea fi trimiși aceștia, fiindcă toate penitenciarele sunt supraaglomerate.

Recomandările Avocatului Poporului (nu vizează infracțiunile de corupție și nici pe cele comise cu violență):

  • Instanțele să accepte mai rar arestul preventiv, și să-l înlocuiască cu arestul la domiciliu sau control judiciar
    Mai multe pedepse alternative (amendă, muncă în folosul comunităţii, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, amânarea aplicării pedepsei)
  • Liberarea persoanelor deţinute aflate în executarea ultimilor 3 ani din pedeapsa închisorii şi/sau reducerea la jumătate a pedepsei aplicate, faţă de două treimi în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, cum prevede legislaţia actuală şi respectiv două treimi faţă de trei pătrimi, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, cum prevede legislaţia actuală, sub condiţia plăţii datoriilor către stat şi către partea civilă
  • reconsiderarea legislaţiei în materia acordării liberării condiţionate, astfel încât să permită asigurarea unui tratament echitabil pentru persoanele private de libertate care nu pot presta munci din motive neimputabile lor
    graţierea pedepsei persoanelor condamnate cu afecţiuni medicale incurabile, aflate în stadii terminale (neoplasm, HIV ş.a) şi cele care nu se pot vindeca în sistem penitenciar (TBC, Hepatită C)
  • creşterea numărului de penitenciare cu regim semideschis şi deschis, având în vedere că la data de 31.12.2014, aşa cum rezultă din Raportul anual 2014 al ANP, profilul penitenciarelor era structurat în mod egal între penitenciare în regim semideschis şi deschis (16) şi penitenciare în regim închis şi maximă siguranţă (16)
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.4.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Carlyle intră în competiția pentru participația Exxon la zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

De datele privind participația de 50% a ExxonMobil la concesiunea zăcământului de gaze Neptun Deep din Marea Neagră s-au interesat mai multe companii decât cele… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan – raportor al Parlamentului European privind finanțarea Green Deal

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), vicelider al Grupului PPE responsabil pentru bugete, a fost ales raportor al Parlamentului European privind finanțarea Pactului Ecologic propus… Mai mult

Stiri

Planul de pace Trump-Netanyahu în Orientul Mijlociu și harta lui. UE se opune și cere respectarea rezoluțiilor ONU

Razvan Diaconu

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au anunţat, marţi, planul lor de pace pentru Orientul Mijlociu. Acesta prevede suveranitatea Israelului asupra… Mai mult

Europa

Noul director general al  grupului Renault este italianul Luca de Meo, fost președinte Seat

Adrian N Ionescu

Începând din luna iulie, postul de director general al grupului auto francez Renault este Luca de Meo (foto), fostul preşedinte de la Seat (din grupul… Mai mult

Stiri

Premierul s-a întâlnit cu reprezentanții grefierilor

Vladimir Ionescu

Personalul auxiliar de specialitate din instanțe așteaptă votul de miercuri al parlamentarilor pe proiectul de eliminare a pensiilor speciale, după care Adunarea Generală va decide… Mai mult

Stiri

Ordinul Arhitecților cere deblocarea procedurii de înscriere a Roșiei Montana în Patrimoniul Mondial

Vladimir Ionescu

Ordinul Arhitecților din România solicită ”deblocarea de urgență” a procedurii de înscriere a sitului Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial și în Lista Patrimoniului Mondial… Mai mult

Stiri

Premierul Orban deschide un nou front: ”recalcularea pensiilor nesimțite”

Razvan Diaconu

Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut marți, în cadrul şedinţei de guvern, miniştrilor Muncii, Apărării şi Internelor să aibă în vedere recalcularea „pensiilor nesimţite”. Ludovic Orbana… Mai mult