„Dreptul de a fi uitat” al utilizatorilor europeni de internet nu poate fi impus pe plan mondial motoarelor de căutare precum Google, a decis marți Curtea Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), într-un caz-precedent privind echilibrul dintre protecţia vieţii private şi libertatea de exprimare.
Conform unei decizii anterioare a CJUE, care a instituit „dreptul la uitare”, în 2014, anumiți utilizatori pot solicita ca motoarele de căutare să elimine rezultatele pentru interogările care le includ numele, atunci când rezultatele respective sunt inadecvate, irelevante sau nu mai sunt relevante ori sunt excesive în raport cu scopurile pentru care au fost procesate.
Acest drept presupune eliminarea de către Google Alphabet Inc a linkurilor (către datele cu caracter personal sensibile) doar de pe versiunile care corespund ansamblului statelor membre, spune concret CJUE, adică o geoblocare, nu una la nivel mondial.
De asemenea, Google și toate celelalte motoare de căutare trebuie să instituie măsuri care să descurajeze utilizatorii de internet de la a avea acces, dintr-unul din statele membre, la linkurile în cauză care figurează în versiunile din afara Uniunii.
Cazul pe care s-a pronunțat CLUE
Comisia franceză pentru informatică şi libertăţi (Cnil) a amendat Google cu 100.000 de euro, în 2016, reproşându-i că limitează „dreptul la uitare” la versiunile europene ale motorului de căutare.
Compania americană de internet a invocat riscurile pe care le presupun aceste restricţii pentru libertatea de exprimare şi a contestat sancţiunea la Consiliul de stat francez, care a solicitat la rândul său avizul CJUE.
Avocatul general al CJUE a susţinut argumentele Google, propunându-le judecătorilor să „constate că operatorul unui motor de căutare nu este obligat, când răspunde unei solicitări de dereferenţiere, să aplice această dereferenţiere pe ansamblul numelor de domeniu ale motorului”.
Pe de altă parte, pentru a evita ca un internaut francez să aibă acces la linkuri litigioase, căutând pe „google.com” în loc de „google.fr”, avocatul general al CJUE a considerat că motoarele de căutare trebuie să folosească „geoblocarea”, adică să asigure dereferenţierea în cazul tuturor căutărilor făcute de pe un calculator localizat în Uniunea Europeană.
Google a propus această procedură, dar Cnil a considerat-o insuficientă, considerând-o prea ușor de evitat prin folosirea anumitor instrumente informatice.
