City-ul, amenințat să-și piardă pașaportul UE. Băncile, obligate să-și regândească structura din cauza Brexitului

Ieșirea din Uniune a Marii Britanii riscă să coste City of London miliarde de lire sterline, mii de joburi și chiar pierderea statutului actual în rândul centrelor financiare globale.

Toate acestea au legătură cu “pașaportul UE” existent în domeniu, mecanism care permite instituțiilor financiare stabilite în Marea Britanie – fie că sunt bănci, fonduri de investiții sau companii de asigurări – să vândă servicii pentru clienți din toate cele 27 de state membre.

“Va ucide pașaportul”, a declarat pentru Marketwatch Stuart Alexander, șef executiv al  Gemini Investment Management, companie care folosește acest mecanism.

Va trebui să te întorci la vechea procedură, a explicat acesta, să mergi la Frankfurt și să spui: „Vă rog, domnule Reglementator, puteți să autorizați acest fond pentru activități în țara dumneavoastră?”

Pașaportul a fost folosit de firmele londoneze ca să-și extindă baza de clienți în UE și de firmele europene ca să pătrundă, via Londra, pe piețele financiare inetrnaționale.

În plus, băncile din state terțe l-au folosit și ele, după ce s-au stabilit în Londra.

Ce se va întâmpla acum?

Dacă o firmă din City dorește să continue afacerile în Europa după Brexit, trebuie să ia aprobarea instituțiilor reglementatoare din statele respective.

Pentru asta vor trebui să deschidă o subsidiară în țara aceea și să se supună reglementărilor de acolo.

Abia apoi își vor putea pașaporta serviciile în orice stat din UE, așa cum fac acum din Londra.

Amenințarea francezilor

Francois Villeroy de Galhau, membru în CBCE și guvernator al băncii centrale franceze, a avertizat sâmbătă că City-ul londonez riscă să-și piardă pașaportul UE necesar tranzacționării pe piața bancară europeană.

City va pierde acest pașaport a doua zi după ce nu va mai face parte din piața unică de servicii și bunuri, a spus el.

Astfel încât, dacă nu va obține păstrarea acestui statut de membru al pieței unice a UE în timpul negocierilor pentru ieșirea din Uniune, City va pierde automat pașaportul UE după doi ani, ceea ce va duce la transferarea pe continent a mii de joburi din domeniul financiar.

Doar Norvegia are un astfel de statut fără a fi membru UE, dar în virtutea acordurilor care o obligă să aplice toate regulile europene. În cazul Marii Britanii, după referendum, ar fi paradoxal ca aceasta să nu renunțe la regulile europene, spune Francois Villeroy de Galhau.

Un studiu de anul acesta privind urmările Brexit, realizat de grupul de lobby financiar TheCityUk, arăta că s-ar putea pierde până la 100.000 de locuri de muncă în sectorul financiar al țării, în următorii cinci ani.

City a atras numeroase bănci internaționale pentru că de aici ele aveau acces pe piața unică și puteau să-și vândă produsele financiare și serviciile în toată Europa.

Acum, vor fi nevoite să-și regândească structura.

Serviciile financiare reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul Marii Britanii, cel mai ridicat procentaj din rândul economiilor avansate, iar pentru preluarea statutului de centru financiar internațional și global luptă acum mai multe capitale, inclusiv Parisul și Dublinul.

Concluzia analizei era că rolul Londrei de centru global al tranzacțiilor valutare va fi diminuat, cel mai mare beneficiar fiind centrul financiar al Germaniei, Frankfurt.

Băncile au început deja acțiunile de mutare a unor operațiuni pe continent, scrie Financial Times, iar costurile sunt uriașe.

Din cele 1.400 de instituţii financiare din City, o treime sunt americane şi o treime sunt elveţiene. Pentru a tranzacționa din UE au nevoie însă de noi licențe și acestea se vor obține în timp. Deocamdată, toți analizează situația pentru a calcula avantajele pe termen lung.

Modul în care s-a produs divorțul, deloc amiabil, cum constata preșeidntele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a scăzut șansele ca Marea Britanie să obțină foarte multe avantaje la partaj.

Stuart Gulliver, șeful executiv al HSBC, a declarat că banca ar putea să mute la Paris 1.000 din cei 5.000 de angajați din Londra.

Jonathan Lewis, șeful Nomura International, care are aproximativ 2.600 de persoane la Londra, a spus că ei vor aștepta să vadă cum se desfășoară lucrurile înainte de a lua o hotărâre atât de importantă.

Și băncile locale, precum Barclays, Royal Bank of Scotland and Lloyds Banking Group, vor trebui să-și întărească prezența în afara Marii Britanii.

Executivii Goldman Sachs au avertizat public, înainte de referendum, care sunt potențialele pericole în caz de Brexit, spunând că-și vor muta altundeva în Europa resursele.

“Este imperativ necesar ca UK să păstreze industria financiară în UK… Nu știu ce ar putea-o înlocui”, declara în ianuarie, la Forumul de la Davos, președintele Goldman Sachs,.

Banca a donat campaniei oficiale pro-UE, “Britain Stronger in Europe”, 500.000 de lire sterline.

Un minister pentru Brexit

O altă mare problemă apărută brusc este cea a tratatelor comerciale.

Marea Britanie are nevoie de sute de funcționari pentru a elabora noile tratate comerciale. Acum are mai puțin de 20 de specialiști în astfel de negocieri (fiindcă toate relațiile comerciale internaționale erau încheiate de Bruxelles).

Se va înființa probabil un minister al comerțului, cu sute de angajați, care să negocieze simultan relațiile cu SUA, India, China, Coreea de Sud etc, scrie presa din insulă.

Guvernul și Parlamentul vor trebui, de asemenea, să lucreze la foc continuu pentru a crea legislația națională în numeroase domenii complexe: servicii financiare, agricultură, sănătate, ocupare etc, pentru acoperirea vidului legislativ apărut odată cu Brexitul.