Documentele promise de ministrul Justiției, Tudorel Toader, pentru a susține două „acte și fapte” invocate pentru a solicita revocarea procurorului general Augustin Lazăr, nu au fost prezentate nici după aproape o săptămână.
Cele două fapte apar în raportul de evaluare a activității manageriale a lui Augustin Lazăr, ca dovezi ale unei prezumtive numiri nelegale a acestuia în funcția de procuror general.
Cele două afirmații din Raport care au devenit subiect de controversă în ultima săptămână:
1.Lipsa evaluării activității profesionale în momentul numirii în funcție a lui Augustin Lazăr, ceea ce face nelegală numirea – aceasta s-a lămurit rapid de către CSM, care a spus că existau și există la dosarul depus toate evaluările profesionale necesare. Avizul CSM dat în aprilie 2016 precizează că Augustin Lazăr avea la ultima evaluare calificativul „foarte bine”, deci îndeplinea această condiţie de numire.
2. În raport se insinuează că numirea ca procuror general a lui Augustin Lazăr a fost o recompensă pentru clasarea unui dosar al șefului statului, pentru fapte de pe vremea când cel din urmă era primar la Sibiu. Clasarea s-ar fi făcut de Augustin Lazăr, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Sibiu.
Citatul din raportul ministrului Tudorel Toader:
„Nu cunoaștem dacă motivul acestei scăpări (numirea fără toate documentele – n. red.) are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluție (termenul corect este ordonanță – n. red.) de clasare care privea președintele României în funcție. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiției”.
Însă procurorul Augustin Lazăr, precizează oficial Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, nu a clasat niciun dosar în care să fi fost implicat și Klaus Iohannis și, prin urmare, nici ordonanță de clasare nu a semnat.
Procedura de numire a procurorului general, așa cum s-a desfășurat:
1.Candidații depun la Ministerul Justiției o cerere de înscriere în competiție, CV-ul, planul de management și câteva lucrări (rechizitorii de trimitere în instanță și ordonanțe de clasare, în cazul procurorilor). Acest dosar a fost transmis de ministrul de atunci, Raluca Prună, la CSM, pentru aviz.
2.Fostul ministru al Justiției Raluca Prună, cea care l-a propus pe Augustin Lazăr pentru funcția din fruntea Ministerului Public, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că în dosar nu se afla nicio ordonanță de clasare a unui caz în care ar fi fost implicat președintele Klaus Iohannis:
Vă spun categoric: în dosarul trimis la CSM nu era niciun fel de ordonanță de clasare privindu-l pe Klaus Iohannis, absolut niciuna, indiferent cine ar fi semnat-o. Vă spun absolut sigur că nu a existat, am studiat dosarul cu atenție.
3.CSM a verificat dosarul, totul era în regulă, și a dat aviz pozitiv, pe care l-a trimis la Ministerul Justiției.
CSM susține, de asemenea, într-un răspuns transmis MInisterului Public, referitor la orodnanța de clasare la care se referea Tudorel Toader:
În urma verificării documentației atașate la lucrarea noastră nr. 8012/2016 (având ca obiect avizarea propunerii minsitrului justiției de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curet de Casație și Justiție, a domnului Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia), nu a fost identificat niciun document cu obiectul invocat în solicitarea dumnevoastră.
4. Ministrul Tudorel Toader a insinuat și că ar putea fi vorba de dosare diferite – adică cele de la Ministerul Justiției și de la CSM să aibă un conținut diferit de cel trimis la Președinția României.
Afirmația, făcută pe Facebook, pe 29 octombrie, de Tudorel Toader:
Maine voi face public si continutul dosarului de candidatura.
Pentru a observa eventualele neconcordante,
preferabil ar fi sa cunoastem si continutul dosarului pe baza caruia a fost aprobat si semnat decretul de investitura.
In mod normal, dosarele de la MJ, CSM si Cotroceni trebuie sa aiba un continut identic !
Documentul, adică ordonanța de clasare, nu a fost prezentată, dar apare o nouă problemă:
Procedura nu prevede trimiterea la președinție a dosarului, ci doar a propunerii, a CV-ului și a avizului dat de CSM.
Au explicat acest lucru, pentru cursdeguvernare. ro:
- judecătorul Cristi Danileț, care era membru CSM atunci când s-a stabilit un regulament pentru etapa de procedură care privește Consiliu: „Nu exista nimic, așa încât am făcut un regulament care prevede proiectul de management și câteva exemple de cazuri rezolvate, și verificarea evaluărilor. Evaluările există în mapa magistratului, care se află la CSM. Dosarul nu se trimite la Cotroceni.”
- fostul ministru Raluca Prună: „Am trimis la Cotroceni, și în cazul domnului Lazăr și în alte cazuri, că am făcut câteva numiri: scrisoarea prin care propuneam să fie numită persoana, CV-ul persoanei, și avizul CSM, care certifica președintelui că sunt îndeplinite condițiile. Categoric nu am trimis niciodată dosarul unei persoane.”
Misterul celor doi ”Lazări”: Augustin – procurorul general și Cristian – procurorul care a clasat dosarul Iohannis
Într-un comunicat al Ministerului Public, se precizează că un document precum cel invocat de Tudorel Toader ar fi figurat în plicul trimis de Augustin Lazăr la Ministerul Justiției, dar acolo s-ar fi observat greșeala și a fost eliminat la alcătuirea dosarului de candidat. Cu alte cuvinte, nu a intrat niciodată în circuitul procedural.
Ordonanța respectivă era semnată însă de Cristian A. Lazăr, de la Parchetul General, care a clasat un dosar în care era implicat Klaus Iohannis.
Cum a ajuns ordonanța de clasare de la Parchetul General, București, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia?
– dosarul care îl privea pe primarul Klaus Iohannis a fost deschis la Alba Iulia, dar s-a disjuns. O parte a plecat la Parchetul General, iar una a rămas spre cercetare la Alba Iulia. Conform procedurii, atunci când se pune o soluție într-unul dintre cele două dosare disjunse, se trimite soluția, ordonanța de clasare, în cazul acesta, și celuilalt parchet.
-lucrările procurorului Augustin Lazăr depuse la dosarul de candidatură au fost fotocopiate de o grefieră. Citat dintr-un comunicat al Ministerului Public: „Efectuând copii după documente redactate de A. Lazăr, grefiera a fotocopiat, urmare a unei erori generate de identitatea numelui de familie, ordonanța emisă de procurorul șef adjunct de secție Cristian A. Lazăr din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”
Documentul nu a fost însă introdus în dosarul analizat de Ministerul Justiției și trimis la CSM, iar dosarul nu a fost trimis la Cotroceni.
Concluzia procurorului general:
„Este o manipulare și o ținere în suspans făcută în mod intenționat pentru a servi unei proceduri vizibil viciate. Au verificat toate condițiile, vechimea, lipsa sancțiunilor și era necesară și condiția de calificativ bun la ultima evaluare. CSM care este garantul independenție justiției a constat că erau îndeplinite. În rest, restul este politică și îmi rezerv dreptul de a acționa conform procedurilor legale în vigoare.”
De cealaltă parte, ministrul Tudorel Toader, anunță că are nevoie de o aprobare înainte de a dezvălui documentul așteptat de câteva zile:
„Solicit, pe această cale, Consiliului Superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date si fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi timp, în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condiţiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens”.
