marți

20 februarie, 2024

5 decembrie, 2023

Cei mai mari creditori ai României, după organismele internaționale, sunt investitorii – iar între aceștia cei mai mulți sunt localizați în Statele Unite al Americii.

Comisia Europeană, BIRD, BEI și FMI (prin alocările de drepturi speciale de tragere, DST) acoperă peste 13%  din împrumuturile acordate României, sau peste 21,16 miliarde de euro dintr-un total de mai mult de 161,26 miliarde de euro, la cât se ridica datoria externă a României la 30 septembrie 2023.

Creditorii înregistrați în SUA dețin aproape 12%, sau peste 18,81 de miliarde de euro, urmați de cei din Țările de Jos și Germania.


Este relevant faptul că băncile și fondurile de investiții domiciliate în Luxemburg plasează această țară imediat după Germania, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).  

Datoriile statului sunt mai mari decât cele ale economiei

Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 17,4 miliarde de euro (peste 12%) în primele 9 luni ale anului, iar cea mai mare parte a creșterii datoriei este efectul managementului financiar al administrației publice (15,5 mld. euro sau 89% din creștere).

Datoria externă a administrației publice a urcat până dincolo de 73,3 miliarde de euro, sau până la mai mult de 61% din totalul datoriei externe (fără pasivul investițiilor directe sub formă de credite intra-grup), după ce a crescut cu 26% în primele 9 luni.

Fără creditele intra-grup, datoria externă este de 118,982 de miliarde de euro, dar creșterea față de sfârșitul anului trecut este de aproape 19%.


Administrația publică face 61% din datoria externă dacă din total sunt excluse investițiile directe și își conserva o mare proporție (45,5%) din  totalul datoriei externe la 30 septembrie.

(Contra)performanța managementului financiar al țării se poate identifica și în faptul că, în vreme ce datoria administrației publice a crescut cu mai mult de 26% în primele 9 luni din 2023, datoria care este echivalată cu investițiile directe a scăzut cu 0,3%.

Este, de asemenea, revelator faptul că împrumuturile externe contractate de alte sectoare ale societății (mai ales economice, 13,3 miliarde de euro) sunt mai mici decât creditele comerciale și avansurile (15,6 miliarde de euro), ceea ce înseamnă că economia lucrează pe datorie, pe creditul clienților.

Statul garantează mai puțin creditele economiei

Soldul creditelor garantate de stat a scăzut cu 22% față de T3/2022, fie că disponibilitatea guvernamentală pentru acordarea de garanții a scăzut, având goluri mai mari de acoperit în propriul buget, fie că sectorul privat s-a împrumutat mai puțin, din cauza dificultăților financiare.

Totodată, față de avansul datoriei publice directe, de 34%, datoria privată negarantată a crescut doar cu 8%.

Doar investițiile de portofoliu au crescut cu 77%, pe seama succesului peste așteptări al ofertei publice de acțiuni ale Hidroelectrica, aceasta atrăgând investiții și pentru alte titluri listate la Bursa de Valori București (BVB).

Expunerea pe creditori

Datoria publică totală a României era deja de 874,1 miliarde de lei în 31 august, potrivit celui mai recent raport al Ministerului Finanțelor. Soldul împrumuturilor statului (inclusiv administrațiile locale) a crescut cu 6,1% în 9 luni / 2023 și de peste 3,2 ori din 2013 încoace.

Ponderea deținerilor de titluri de stat de către investitori străini (45% la finalul anului 2022) este „însemnată”, spune Banca Națională în cel mai recent raport al său privind stabilitatea financiară.

Peste 92% din totalul datoriei publice guvernamentale, care se ridica la 853,7 miliarde de lei la 31 august, s-a obținut „de la bănci private și alții” – potrivit Ministerului Finanțelor. Altfel spus – prin titluri de stat și obligațiuni, inclusiv emisiunile Tezaur pentru populație.

Populația a contribuit cu peste 2,5 miliarde de lei în primele 8 luni din 2023, prin programul Tezaur de mare accesibilitate (oricine poate împrumuta Guvernul cu numai un leu).

Fondurile de pensii românești au plasate în titlurile de stat și obligațiunile municipale echivalentul a peste 78,7 miliarde de lei, din care peste 391 de milioane de lei în fondurile de pilon 3 (facultative).

Societățile de asigurări aveau plasamente de 13,9 miliarde de lei în titluri de stat și alte 145 milioane de lei în obligațiuni municipale, ceea ce duce expunerea pe administrația publică la 14,06 miliarde de lei.

Expunerea pe valute

România are a treia cea mai ridicată pondere a datoriei publice totale în valută, după Croația și Bulgaria, comparativ cu 23 % în cazul Ungariei și Cehiei.

Ponderea datoriei publice totale în lei a crescut totuși, deși încet, de la 42% în 2010, până la 54% în 31 august 2023, când datoria publică se ridica la peste 874,1 miliarde de lei, inclusiv garanțiile emise  de autoritățile centrale și locale, potrivit Ministerului de Finanțe.

În 2010, expunerea în euro (44%) era mai mare decât cea în lei. Atunci, România se îndatora și yeni japonezi, dolari canadieni și în franci elvețieni, iar expunerea în moneda de portofoliu a FMI (6%) era puțin sub cea în dolari USA (5%).

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: