Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Cine a schimbat rezultatul alegerilor. Millennials 2019: o fotografie alb-negru

de Vintilă Mihăilescu , 27.5.2019

Fragmentele de mai jos, care schițează un portret al votantului – privit din mai multe unghiuri ale vieții sale personale și sociale – care a schimbat macazului mentalității de vot la scrutinul de duminică, 26 mai, e scris de antopologul Vintilă Mihăilescu. 

Textul integral a apărut în revista CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001)un LINK-AICI

(Redacția)

***

Formal, millennials sunt considerați cei născuți între începutul anilor 1980 și 2000. Pentru comoditate, vom considera că în România este vorba despre cei care în prezent au vârste între +/- 20 și 35 de ani.

În cazul României, ceea ce îi distinge nu este doar faptul că s-au născut, practic, cu internetul, ci și că s-au născut în egală măsură cu democrația și cu piața.

De asemenea, millennials din România nu au venit pe un val de creștere a natalității, ci dimpotrivă, pe unul de prăbușire demografică.

(…………………)

Demografia generației millennials

În 2007, în anul integrării noastre europene, aceștia reprezentau 14,5% din totalul populației. Între 2008 și 2016, România a pierdut însă 28% dintre tinerii săi (între 15 și 29 de ani, adică aproximativ categoria millennials – EUROSTAT 2017).

Un studiu IRES din 2012 înregistra dorința de plecare definitivă a 32,4% dintre tinerii între 18 și 35 de ani, față de o medie generală de 27,6%.

În prezent, dacă ne raportăm la populația după domiciliu, aproximativ 29% ar fi millennials (28% în rural și 30% în urban). De asemenea, millennials reprezintă majoritatea migranților temporari. Ceea ce este însă interesant este faptul că, în timp ce migrația totală a crescut în mod constant începând din 2014, cea a millennials a scăzut sistematic după 2015.

Se vor întoarce însă ei în țară? Este foarte greu de spus – și există diferențe foarte mari între intenția de revenire și revenirea reală, pe termen scurt sau definitivă etc.

Statistic vorbind, situația ar fi aproximativ următoarea, comparativ cu potențialul de revenire al migranților din celelalte state estice :

(………….)

Comportamentul politic, poziționarea civică

Alegerile din 2016 schițaseră un profil politic mai nuanțat al millennials.

O parte a lor (25-34 ani), de pildă, a votat PSD într-un procent de aproximativ două ori mai mic decât părinții lor, dar au votat totuși PSD în egală măsură cu PNL.

Pe de altă parte, preferința pentru USR a fost net mai mare decât cea a restului populației. Pe scurt, este clar că un procent considerabil și în creștere dintre ei susțin o schimbare politică. Dar nu toți – și nici măcar majoritatea.

(………………….)

În rândul millennials, încrederea în instituții, dar și în oameni în general, pare a fi comparativ mai scăzută decât în restul populației. Per ansamblu, aceștia par a fi mai sceptici, mai reținuți politic, mai deziluzionați și mai puțin sensibili la românismul festiv.

De asemenea, în sondajele recente, tinerii apar ca fiind comparativ mai convinși că „țara merge într-o direcție greșită” decât conaționalii lor. Dar se pare că pentru un număr tot mai reprezentativ de millennials exact aceste frustrări și deziluzii sunt pe cale de a deveni motivația acțiunii.

Un simplu exemplu poate fi ilustrativ în acest sens:

în 2012, un procent de 12.3% dintre tineri declarau că au fost mândri de a fi români, dar nu mai sunt;

în 2015, 21% dintre aceștia declarau că au început să aibă încredere în România, deși nu au avut până atunci (IRES, 2015).

(…………..)

Atitudini și potențial de schimbare

Două atitudini îi leagă pe millennials din România de generațiile precedente și îi diferențiază într-o anumită măsură de millennials occidentali:

valorizarea familiei și preocuparea pentru sănătate. În lipsa unor studii mai precise, o imagine aproximativă a unor orientări de valoare definitorii poate fi oferită comparând răspunsurile tinerilor din rural cu valorile medii:

Sursă: Nielsen 2017, prelucrările autorului

Să adăugam la acestea o constatare interesantă a unui studiu realizat recent de Facultatea de Management din SNSPA:

millennials sunt semnificativ statistic mai puțin ambițioși, dar mai sociabili.

În rest, millenials au fost caracterizați în fel și chip și în cele mai contradictorii moduri cu putință. De fapt, probabil că ar fi mai corect, după cum am sugerat și la început, să îi definim mai degrabă printr-o dinamică decât printr-o structură psiho-socială.

Această dinamică pare să se încadreze cel mai bine în ceea ce Charles Taylor numea „cultura – aș spune chiar cultul – autenticității”, ceea ce publicitatea exprimă simplu, dar corect: îndrăznește să fii tu însuți.

(…………………)

***

Citiți articolul integral – privind inclusiv comportamentul economic, social și pe piața muncii – în revista CRONICILE Curs de Guvernare. 

Ce sunt CRONICILE – un LINK_AICI.

Sumarului celui mai nou număr al CRONICILOR – un LINK-AICI. 

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult

Stiri

Vlad Voiculescu și-a lansat candidatura pentru București

Razvan Diaconu

Fost ministru al Sănătăţii din Guvernul Cioloş, Vlad Voiculescu și-a lansat vineri candidatura pentru Primăria Capitalei și proiectul ”Bucureşti, capitala oamenilor buni”. Prezent la eveniment,… Mai mult

Europa

Fost înalt oficial UE, suspectat de spionaj în favoarea Chinei – anchetă germano-belgiană

Iulian Soare

Vestea declanșării unei investigații asupra unui fost înalt oficial UE suspectat de spionaj în favoarea Chinei trimite unde de șoc în cercurile interconectate de lobbyiști,… Mai mult

Stiri

Proiect pentru reglementarea circulației trotinetelor electrice

Vladimir Ionescu

Ministerul de Interne a elaborat un proiect prin care circulația pe trotuar a trotinetelor electrice va fi interzisă și care stabilește vârsta minimă a conducătorului… Mai mult

Europa

Economia chineză a avut cea mai slabă creştere din ultimii 29 de ani, în 2019

Iulian Soare

A doua cea mai mare economie a lumii semnalează apropierea de vârful ciclului economic global, prin reducerea avansului produsul intern brut (PIB) de la 6,8%… Mai mult