fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Cine a schimbat rezultatul alegerilor. Millennials 2019: o fotografie alb-negru

de Vintilă Mihăilescu , 27.5.2019

Fragmentele de mai jos, care schițează un portret al votantului – privit din mai multe unghiuri ale vieții sale personale și sociale – care a schimbat macazului mentalității de vot la scrutinul de duminică, 26 mai, e scris de antopologul Vintilă Mihăilescu. 

Textul integral a apărut în revista CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001)un LINK-AICI

(Redacția)

***

Formal, millennials sunt considerați cei născuți între începutul anilor 1980 și 2000. Pentru comoditate, vom considera că în România este vorba despre cei care în prezent au vârste între +/- 20 și 35 de ani.

În cazul României, ceea ce îi distinge nu este doar faptul că s-au născut, practic, cu internetul, ci și că s-au născut în egală măsură cu democrația și cu piața.

De asemenea, millennials din România nu au venit pe un val de creștere a natalității, ci dimpotrivă, pe unul de prăbușire demografică.

(…………………)

Demografia generației millennials

În 2007, în anul integrării noastre europene, aceștia reprezentau 14,5% din totalul populației. Între 2008 și 2016, România a pierdut însă 28% dintre tinerii săi (între 15 și 29 de ani, adică aproximativ categoria millennials – EUROSTAT 2017).

Un studiu IRES din 2012 înregistra dorința de plecare definitivă a 32,4% dintre tinerii între 18 și 35 de ani, față de o medie generală de 27,6%.

În prezent, dacă ne raportăm la populația după domiciliu, aproximativ 29% ar fi millennials (28% în rural și 30% în urban). De asemenea, millennials reprezintă majoritatea migranților temporari. Ceea ce este însă interesant este faptul că, în timp ce migrația totală a crescut în mod constant începând din 2014, cea a millennials a scăzut sistematic după 2015.

Se vor întoarce însă ei în țară? Este foarte greu de spus – și există diferențe foarte mari între intenția de revenire și revenirea reală, pe termen scurt sau definitivă etc.

Statistic vorbind, situația ar fi aproximativ următoarea, comparativ cu potențialul de revenire al migranților din celelalte state estice :

(………….)

Comportamentul politic, poziționarea civică

Alegerile din 2016 schițaseră un profil politic mai nuanțat al millennials.

O parte a lor (25-34 ani), de pildă, a votat PSD într-un procent de aproximativ două ori mai mic decât părinții lor, dar au votat totuși PSD în egală măsură cu PNL.

Pe de altă parte, preferința pentru USR a fost net mai mare decât cea a restului populației. Pe scurt, este clar că un procent considerabil și în creștere dintre ei susțin o schimbare politică. Dar nu toți – și nici măcar majoritatea.

(………………….)

În rândul millennials, încrederea în instituții, dar și în oameni în general, pare a fi comparativ mai scăzută decât în restul populației. Per ansamblu, aceștia par a fi mai sceptici, mai reținuți politic, mai deziluzionați și mai puțin sensibili la românismul festiv.

De asemenea, în sondajele recente, tinerii apar ca fiind comparativ mai convinși că „țara merge într-o direcție greșită” decât conaționalii lor. Dar se pare că pentru un număr tot mai reprezentativ de millennials exact aceste frustrări și deziluzii sunt pe cale de a deveni motivația acțiunii.

Un simplu exemplu poate fi ilustrativ în acest sens:

în 2012, un procent de 12.3% dintre tineri declarau că au fost mândri de a fi români, dar nu mai sunt;

în 2015, 21% dintre aceștia declarau că au început să aibă încredere în România, deși nu au avut până atunci (IRES, 2015).

(…………..)

Atitudini și potențial de schimbare

Două atitudini îi leagă pe millennials din România de generațiile precedente și îi diferențiază într-o anumită măsură de millennials occidentali:

valorizarea familiei și preocuparea pentru sănătate. În lipsa unor studii mai precise, o imagine aproximativă a unor orientări de valoare definitorii poate fi oferită comparând răspunsurile tinerilor din rural cu valorile medii:

Sursă: Nielsen 2017, prelucrările autorului

Să adăugam la acestea o constatare interesantă a unui studiu realizat recent de Facultatea de Management din SNSPA:

millennials sunt semnificativ statistic mai puțin ambițioși, dar mai sociabili.

În rest, millenials au fost caracterizați în fel și chip și în cele mai contradictorii moduri cu putință. De fapt, probabil că ar fi mai corect, după cum am sugerat și la început, să îi definim mai degrabă printr-o dinamică decât printr-o structură psiho-socială.

Această dinamică pare să se încadreze cel mai bine în ceea ce Charles Taylor numea „cultura – aș spune chiar cultul – autenticității”, ceea ce publicitatea exprimă simplu, dar corect: îndrăznește să fii tu însuți.

(…………………)

***

Citiți articolul integral – privind inclusiv comportamentul economic, social și pe piața muncii – în revista CRONICILE Curs de Guvernare. 

Ce sunt CRONICILE – un LINK_AICI.

Sumarului celui mai nou număr al CRONICILOR – un LINK-AICI. 

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Florin Cîțu: Toată lumea întreabă de alocații și pensii. De ce nu mă întreabă nimeni dacă dublez investițiile?

Vladimir Ionescu

Legea prin care Parlamentul a dublat alocațiile copiilor ar fi neconstituțională pentru că nu precizează sursele de acoperire a cheltuielilor, a declarat Florin Cîțu, ministrul… Mai mult

Stiri

Poliția recomandă vechiul drum spre mare, pentru că se repară autostrada

Vladimir Ionescu

Autostrada A2 s-a  blocat  sâmbătă  pe sensul spre  mare,  pentru că,  odată  cu eliminarea restricțiilor de călătorie,  compania de  infrastructură  rutieră  CNAIR  și-a amplificat lucrările … Mai mult

Europa

Redeschiderea frontierelor: Belgia acuză concurenţa turistică în care s-au angajat țările UE

Adrian N Ionescu

Uniunea Europeană ar fi incapabilă să ia măsuri de coordonare a redeschiderii frontierelor, atâta vreme ţările membre au intrat într-o formă de concurenţă turistică pe… Mai mult

Digital

Tehnologia în administrație: În Estonia se testează pașaportul imunitar digital

Iulian Soare

Estonia a dezvoltat o aplicație digitală care poate fi folosit de utilizatori ca un „pașaport imunitar”, pentru a dovedi că au dezvoltat anticorpi și că… Mai mult

Europa

Medicii italieni: blocarea spitalelor poate duce la mai multe decese decât pandemia

Iulian Soare

Cel  puțin 600.000  de intervenții, vizite și consulații medicale au fost anulate în Italia, ca urmare a   blocării  spitalelor cu bolnavii de coronavirus  și  există… Mai mult

Stiri

S&P menține ratingul României la nivelul recomandat investițiilor: România are acces la finanțare externă / Consolidarea fiscală e inevitabilă după alegeri

Adrian N Ionescu

Agenția de rating  Standard & Poor’s  a   confirmat  clasificarea României ‘BBB-/A-3   și a păstrat perspectiva negativă. Ratingul  păstrează  România în domeniul  recomandat investițiilor  străine, în… Mai mult

Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult