Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Cine a schimbat rezultatul alegerilor. Millennials 2019: o fotografie alb-negru

de Vintilă Mihăilescu , 27.5.2019

Fragmentele de mai jos, care schițează un portret al votantului – privit din mai multe unghiuri ale vieții sale personale și sociale – care a schimbat macazului mentalității de vot la scrutinul de duminică, 26 mai, e scris de antopologul Vintilă Mihăilescu. 

Textul integral a apărut în revista CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001)un LINK-AICI

(Redacția)

***

Formal, millennials sunt considerați cei născuți între începutul anilor 1980 și 2000. Pentru comoditate, vom considera că în România este vorba despre cei care în prezent au vârste între +/- 20 și 35 de ani.

În cazul României, ceea ce îi distinge nu este doar faptul că s-au născut, practic, cu internetul, ci și că s-au născut în egală măsură cu democrația și cu piața.

De asemenea, millennials din România nu au venit pe un val de creștere a natalității, ci dimpotrivă, pe unul de prăbușire demografică.

(…………………)

Demografia generației millennials

În 2007, în anul integrării noastre europene, aceștia reprezentau 14,5% din totalul populației. Între 2008 și 2016, România a pierdut însă 28% dintre tinerii săi (între 15 și 29 de ani, adică aproximativ categoria millennials – EUROSTAT 2017).

Un studiu IRES din 2012 înregistra dorința de plecare definitivă a 32,4% dintre tinerii între 18 și 35 de ani, față de o medie generală de 27,6%.

În prezent, dacă ne raportăm la populația după domiciliu, aproximativ 29% ar fi millennials (28% în rural și 30% în urban). De asemenea, millennials reprezintă majoritatea migranților temporari. Ceea ce este însă interesant este faptul că, în timp ce migrația totală a crescut în mod constant începând din 2014, cea a millennials a scăzut sistematic după 2015.

Se vor întoarce însă ei în țară? Este foarte greu de spus – și există diferențe foarte mari între intenția de revenire și revenirea reală, pe termen scurt sau definitivă etc.

Statistic vorbind, situația ar fi aproximativ următoarea, comparativ cu potențialul de revenire al migranților din celelalte state estice :

(………….)

Comportamentul politic, poziționarea civică

Alegerile din 2016 schițaseră un profil politic mai nuanțat al millennials.

O parte a lor (25-34 ani), de pildă, a votat PSD într-un procent de aproximativ două ori mai mic decât părinții lor, dar au votat totuși PSD în egală măsură cu PNL.

Pe de altă parte, preferința pentru USR a fost net mai mare decât cea a restului populației. Pe scurt, este clar că un procent considerabil și în creștere dintre ei susțin o schimbare politică. Dar nu toți – și nici măcar majoritatea.

(………………….)

În rândul millennials, încrederea în instituții, dar și în oameni în general, pare a fi comparativ mai scăzută decât în restul populației. Per ansamblu, aceștia par a fi mai sceptici, mai reținuți politic, mai deziluzionați și mai puțin sensibili la românismul festiv.

De asemenea, în sondajele recente, tinerii apar ca fiind comparativ mai convinși că „țara merge într-o direcție greșită” decât conaționalii lor. Dar se pare că pentru un număr tot mai reprezentativ de millennials exact aceste frustrări și deziluzii sunt pe cale de a deveni motivația acțiunii.

Un simplu exemplu poate fi ilustrativ în acest sens:

în 2012, un procent de 12.3% dintre tineri declarau că au fost mândri de a fi români, dar nu mai sunt;

în 2015, 21% dintre aceștia declarau că au început să aibă încredere în România, deși nu au avut până atunci (IRES, 2015).

(…………..)

Atitudini și potențial de schimbare

Două atitudini îi leagă pe millennials din România de generațiile precedente și îi diferențiază într-o anumită măsură de millennials occidentali:

valorizarea familiei și preocuparea pentru sănătate. În lipsa unor studii mai precise, o imagine aproximativă a unor orientări de valoare definitorii poate fi oferită comparând răspunsurile tinerilor din rural cu valorile medii:

Sursă: Nielsen 2017, prelucrările autorului

Să adăugam la acestea o constatare interesantă a unui studiu realizat recent de Facultatea de Management din SNSPA:

millennials sunt semnificativ statistic mai puțin ambițioși, dar mai sociabili.

În rest, millenials au fost caracterizați în fel și chip și în cele mai contradictorii moduri cu putință. De fapt, probabil că ar fi mai corect, după cum am sugerat și la început, să îi definim mai degrabă printr-o dinamică decât printr-o structură psiho-socială.

Această dinamică pare să se încadreze cel mai bine în ceea ce Charles Taylor numea „cultura – aș spune chiar cultul – autenticității”, ceea ce publicitatea exprimă simplu, dar corect: îndrăznește să fii tu însuți.

(…………………)

***

Citiți articolul integral – privind inclusiv comportamentul economic, social și pe piața muncii – în revista CRONICILE Curs de Guvernare. 

Ce sunt CRONICILE – un LINK_AICI.

Sumarului celui mai nou număr al CRONICILOR – un LINK-AICI. 

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Oficial: ”80% din managerii de spital nu au ce căuta în sistem”

Mariana Bechir

Aproximativ 80% dintre managerii de spitale “nu au ce căuta în sistemul de sănătate”, a declarat luni ministrul Sorina Pintea, într-o conferință de presă organizată… Mai mult

Stiri

Servicii de lobby în SUA, beneficiar Călin Popescu Tăriceanu: 50.000 dolari și 170.000 euro

Razvan Diaconu

Călin Popescu Tăriceanu a plătit servicii de lobby și consultanță anul acesta în America în valoare de 50 de mii de dolari și 170 de… Mai mult

Stiri

Bundesbank avertizează că economia germană ar putea intra în recesiune în T3

Adrian N Ionescu

Cea mai mare economie a Europei ar putea să-și continue peste vară contracția din trimestrul doi, potrivit unui raport al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank,… Mai mult

Stiri

Babeș-Bolyai și Universitatea București, singurele din România în Top 1.000 Shanghai Ranking

Mariana Bechir

Doar două din cele 93 de universități de stat și particulare din România apar în Clasamentul Shanghai 2019 (Academic Ranking of World Universities), care cuprinde… Mai mult

Stiri

Romgaz anunță asocieri cu ”companii petroliere gigant” pentru noi concesiuni în Marea Neagră

Razvan Diaconu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz, se află în discuţii cu companii-gigant la nivel mondial din sectorul petrolier, alături de care analizează participarea la runda a… Mai mult

Stiri

Romgaz analizează o investiție în terminalul de gaze naturale lichefiate din Alexandropolis, Grecia

Adrian N Ionescu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz (SNG), analizează posibilitatea de a intra în acţionariatul companiei care realizează terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) de la Alexadropolis,… Mai mult

Stiri

Document / Primăria Capitalei impune vinietă de acces în oraș inclusiv autoturismelor electrice înmatriculate în țară

Razvan Diaconu

Primăria Capitalei a publicat proiectul de hotărâre în baza căruia ar urma să se decidă că, începând cu data de 1 ianuarie 2020, autovehicolele poluante… Mai mult