Fragmentele de mai jos, care schițează un portret al votantului – privit din mai multe unghiuri ale vieții sale personale și sociale – care a schimbat macazului mentalității de vot la scrutinul de duminică, 26 mai, e scris de antopologul Vintilă Mihăilescu.
Textul integral a apărut în revista CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”.
Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI.
Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI
(Redacția)
***
Formal, millennials sunt considerați cei născuți între începutul anilor 1980 și 2000. Pentru comoditate, vom considera că în România este vorba despre cei care în prezent au vârste între +/- 20 și 35 de ani.
În cazul României, ceea ce îi distinge nu este doar faptul că s-au născut, practic, cu internetul, ci și că s-au născut în egală măsură cu democrația și cu piața.
De asemenea, millennials din România nu au venit pe un val de creștere a natalității, ci dimpotrivă, pe unul de prăbușire demografică.
(…………………)
Demografia generației millennials
În 2007, în anul integrării noastre europene, aceștia reprezentau 14,5% din totalul populației. Între 2008 și 2016, România a pierdut însă 28% dintre tinerii săi (între 15 și 29 de ani, adică aproximativ categoria millennials – EUROSTAT 2017).
Un studiu IRES din 2012 înregistra dorința de plecare definitivă a 32,4% dintre tinerii între 18 și 35 de ani, față de o medie generală de 27,6%.
În prezent, dacă ne raportăm la populația după domiciliu, aproximativ 29% ar fi millennials (28% în rural și 30% în urban). De asemenea, millennials reprezintă majoritatea migranților temporari. Ceea ce este însă interesant este faptul că, în timp ce migrația totală a crescut în mod constant începând din 2014, cea a millennials a scăzut sistematic după 2015.
Se vor întoarce însă ei în țară? Este foarte greu de spus – și există diferențe foarte mari între intenția de revenire și revenirea reală, pe termen scurt sau definitivă etc.
Statistic vorbind, situația ar fi aproximativ următoarea, comparativ cu potențialul de revenire al migranților din celelalte state estice :
(………….)
Comportamentul politic, poziționarea civică
Alegerile din 2016 schițaseră un profil politic mai nuanțat al millennials.
O parte a lor (25-34 ani), de pildă, a votat PSD într-un procent de aproximativ două ori mai mic decât părinții lor, dar au votat totuși PSD în egală măsură cu PNL.
Pe de altă parte, preferința pentru USR a fost net mai mare decât cea a restului populației. Pe scurt, este clar că un procent considerabil și în creștere dintre ei susțin o schimbare politică. Dar nu toți – și nici măcar majoritatea.
(………………….)
În rândul millennials, încrederea în instituții, dar și în oameni în general, pare a fi comparativ mai scăzută decât în restul populației. Per ansamblu, aceștia par a fi mai sceptici, mai reținuți politic, mai deziluzionați și mai puțin sensibili la românismul festiv.
De asemenea, în sondajele recente, tinerii apar ca fiind comparativ mai convinși că „țara merge într-o direcție greșită” decât conaționalii lor. Dar se pare că pentru un număr tot mai reprezentativ de millennials exact aceste frustrări și deziluzii sunt pe cale de a deveni motivația acțiunii.
Un simplu exemplu poate fi ilustrativ în acest sens:
în 2012, un procent de 12.3% dintre tineri declarau că au fost mândri de a fi români, dar nu mai sunt;
în 2015, 21% dintre aceștia declarau că au început să aibă încredere în România, deși nu au avut până atunci (IRES, 2015).
(…………..)
Atitudini și potențial de schimbare
Două atitudini îi leagă pe millennials din România de generațiile precedente și îi diferențiază într-o anumită măsură de millennials occidentali:
valorizarea familiei și preocuparea pentru sănătate. În lipsa unor studii mai precise, o imagine aproximativă a unor orientări de valoare definitorii poate fi oferită comparând răspunsurile tinerilor din rural cu valorile medii:
Să adăugam la acestea o constatare interesantă a unui studiu realizat recent de Facultatea de Management din SNSPA:
millennials sunt semnificativ statistic mai puțin ambițioși, dar mai sociabili.
În rest, millenials au fost caracterizați în fel și chip și în cele mai contradictorii moduri cu putință. De fapt, probabil că ar fi mai corect, după cum am sugerat și la început, să îi definim mai degrabă printr-o dinamică decât printr-o structură psiho-socială.
Această dinamică pare să se încadreze cel mai bine în ceea ce Charles Taylor numea „cultura – aș spune chiar cultul – autenticității”, ceea ce publicitatea exprimă simplu, dar corect: îndrăznește să fii tu însuți.
(…………………)
***
Citiți articolul integral – privind inclusiv comportamentul economic, social și pe piața muncii – în revista CRONICILE Curs de Guvernare.
Ce sunt CRONICILE – un LINK_AICI.
Sumarului celui mai nou număr al CRONICILOR – un LINK-AICI.
