Miniştrii de Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit în mod unanim asupra a „cinci principii directoare” ale politicii blocului faţă de Rusia, relatează Radio Europa Liberă.
Anunţul a fost făcut luni de către Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini, în urma unei reuniuni cu cei 28 de miniştri europeni.
În primul rând Rusia trebuie să respecte şi să implementeze deplin acordurile de la Minsk, încheiate în februarie 2015, iar Bruxellesul nu va recunoaşte anexarea „ilegală”, în martie 2014, a Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, a declarat Mogherini.
Consolidarea relaţiilor UE „cu partenerii noştri din (Europa de) Est şi alţi vecini, inclusiv din Asia Centrală” şi independenţa energetică a Uniunii reprezintă totodată principii.
Şefii diplomaţiilor au recunoscut, de asemenea, necesitatea unui „angajament selectiv cu Rusia în probleme de politică externă” precum războiul din Siria şi lupta împotriva terorismului, a precizat Mogherini.
„Voinţa unei susţineri tot mai mari a societăţii civile ruse” este al cincilea principiu convenit luni a mai declarat şefa diplomaţiei europene.
Bruxelles-ul cere băncilor europene să nu finanțeze deficitul Rusiei
Pe fondul acestor decizii politice, Financial Times scrie că Bruxelles-ul a cerut băncilor europene să fie prudente în achiziționarea primei emisiuni de bonduri lansată de Rusia după impunerea sancțiunilor Occidentale.
Cu toate că aceste sancțiuni nu interzic instituțiilor financiare europene achiziția bondurilor guvernamentale moscovite, FT scrie, citând două persoane familiarizate cu discuțiile informale, că oficiali UE au transmis discret principalelor bănci din UE că Washingtonul este îngrijorat că fondurile atrase de Rusia ar putea fi utilizate în alte scopuri decât cel declarat, de finanțare a deficitului intern.
Dacă aceste avertismente vor fi ascultate de băncile europene, Rusia ar fi forțată să renunțe la această tentativă de intrare pe piețele europene de capital cu consecințe severe pentru Kremlin. ”Este clar că Bruxelles-ul nu dorește să participăm la această operațiune, suntem descurajați să facem asta”, declară pentu FT o sursă din mediul bancar care a receptat acest mesaj.
În ciuda acestor avertismente, ministrul adjunct de Finanțe al Rusiei, Sergei Storchak, a insistat la sfârșitul lunii februarie că destule bănci străine sunt interesate de achiziționarea de bonduri rusești. Cu toate acestea, unul dintre consilierii economici ai președintelui Vladimir Putin afirmă că nu se așteaptă ca acțiunea Trezoreriei să aibe ca efect o îmbunătățire a costurilor de împrumut.
Relațiile UE_Rusia s-au deteriorat masiv după ce Moscova a început destabilizarea Ucrainei, Uniunea alăturându-se SUA în impunerea de sancțiuni la adresa persoanelor și entităților care au sprijinit anexarea Crimeei.
Unitatea Europei în acest demers a fost deseori pusă la încercare, Rusia făcând lobby puternic în ţările europene prietene – Italia, Ungaria, Grecia şi Cipru, în speranța că vor sparge consensul european.
În relația cu UE, Kremlinul joacă cu predilecție cartea aprovizionării cu gaze a principalelor economii, multe dependente de fluxurile energetice furnizate de Rusia.
