Cinci persoane candidează pentru funcția de procuror european din partea României la Parchetul European (EPPO) și urmează să intre în prima fază a procesului de selecție – interviul susținut în fața comisiei prezidate de ministrul justiției.
Viitorul procuror european va lucra în subordinea directă a procurorului-șef al EPPO, care ar putea fi Laura Codruța Kovesi, cea care este preferată de Parlamentul European.
Toți candidații sunt procurori, deși metodologia elaborată de Tudorel Toade le permite și judecătorilor să candideze.
Cei cinci procurori aflați în cursă:
- Marius Bulancea – fost consilier al Laurei Codruța Kovesi, este procuror-şef al Secţiei DNA de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie. El instrumentează dosarul în care urmează ca Senatul să dea un aviz pe cererea DNA de ridicare a imunității lui Călin Popescu Tăriceanu, pentru a-l putea ancheta într-un dosar în care acesta este acuzat că ar fi primit o mită de 800.000 euro de la Fujitsu Siemens.
- Daniel Horodniceanu – fost procuror – șef DIICOT, Tudorel Toader nu l-a mai dorit în această poziție așa încât a refuzat să-l mai propună pentru un mandat de trei ani
- Cătălin Borcoman – șeful DIICOT Brașov
- Elena Hach – procuror Parchetul Curţii de Apel Braşov. A demisionat anul trecut din controversata Asociație a Procurorilor din România, la fel ca mulți alți procurori nemulțumiți de susținerea pe care președinta organizației, Elena Iordache, a acordat-o modificărilor legislative periculoase făcute de ministrul Tudorel Toader
- Laura Ecedi Stoisavlevici, procuror DIICOT, Serviciul judiciar
Organizarea EPPO, rolul procurorilor europeni și al procurorilor europeni delegați
Parchetul European (EPPO) va fi un parchet european independent responsabil cu investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE şi a complicilor acestora. Biroul Parchetului Public European ar urma să îşi înceapă activitatea până la sfârşitul anului 2020.
Vor exista 21 de procurori europeni (câte unul pentru fiecare stat membru participant), din care doi vor fi adjuncți ai procurorului-șef european.
Până acum, au semnat participarea la EPPO 22 de state: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Țările de Jos și Malta.
Parchetul European va fi construit pe două niveluri:
- nivelul central – va consta din procurorul-șef european, 21 de procurori, directorul administrativ și personal tehnic și de investigație
- nivelul descentralizat – procurori europeni delegați, care se vor afla în statele membre participante, se vor ocupa de investigațiile și urmăririle penale efectuate la nivel național. Anchetele vor fi supravegheate de la nivel central. Aceștia își vor putea menține în continuare posturile de procurori naționali (vor avea un mandat dublu). Când își vor exercita atribuțiile în cadrul mandatului acordat de EPPO, procurorii delegați vor acționa în deplină independență față de organele naționale de urmărire penală din țara lor.
Argumentele care au dus la înființarea EPPO:
- statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde de euro venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale
- aproximativ 638 de milioane euro din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015
