La obiect

Bilanțul Sănătății, la preluarea mandatului: cel mai mare deficit, generat de salariile estimate greșit

“Nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Naţional Unic de Sănătate, în primele nouă luni, este de trei miliarde de lei. Prima… Mai mult

07.11.2019

La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Cronicile

Cifrele productivității muncii și consecințele lor concrete: campioni europeni la creștere procentuală, mediocri la creștere absolută

de Marin Pana 19.10.2016

productivitatePotrivit Eurostat, România este campioana UE a creșterii procentuale a productivității muncii în ultimii zece ani, cu un plus de 42%.

Am reușit să devansăm la numărul de euro rezultați pe ora lucrată Lituania ( +36%), Slovacia (+34%), Polonia (+31%) și Bulgaria (+30%).
Astfel, de la 5,7 euro în 2005 am urcat până la 8,1 euro pe oră în 2015 (vezi tabelul).

Vestea bună fiind deja dată, să vedem care sunt veștile mai puțin bune. Dat fiind nivelul foarte mic de plecare, nici măcar în aceste condiții nu am reușit să ajungem la productivitatea muncii înregistrată în urmă cu zece ani în Polonia sau în țările baltice. Ceea ce exprimă destul de elocvent decalajul de dezvoltare pe care îl avem de recuperat nu față de Occident ci față de colegele din fostul Bloc Estic.

Datele statistice europene arată că ne situăm în prezent cu eficiența activităților economice derulate undeva la jumătate față de Cehia și cu 40% sub nivelul din Polonia. Sau, dacă vreți, stăm de două ori și jumătate mai slab decât Grecia, singurul stat din UE care nu a reușit să-și îmbunătățească acest parametru esențial pentru economie iar consecințele se văd din plin.

tabel1

Și totuși, divergența crește…

Paradoxal, creșterea procentuală foarte ridicată Nu ne-a apropiat de rezultatele obținute de cea mai mare parte a statelor UE (marcate cu roșu) în același interval de timp.

Explicația este că diferența favorabilă, cumulată pe timp un deceniu în termeni absoluți, s-a situat exact la mijlocul clasamentului european, mult sub rezultatele înregistrate de state precum Slovacia, Lituania, Cehia dar și sub Spania, Germania sau Suedia.

Culmea statisticii este că, deși am fost primii la ritmul de creștere al productivității muncii, la aceast indicator am crescut în valoare absolută atât sub media europeană cât și sub media Zonei Euro (+2,4 euro/oră la noi față de +2,9 euro media EU28 și +3,4 euro media EA19). Prin urmare, deși poate părea bizar, am mers cel mai repede fără să ne apropiem de grupul din fața noastră.

Cert este că deși ritmul nostru de creștere a productivității muncii a fost de cam de cinci ori mai mare decât cel din Germania sau Franța, nivelul absolut al acestui indicator a crescut mai puțin decât în aceste state occidentale dezvoltate ( prin urmare, decalajul de eficiență a activității depuse s-a mărit în raport cu 12 state UE) iar actualmente stăm aproximativ de cinci ori mai slab.

În context, poate ar trebui ca factorii de decizie să nu mai stimuleze întreprinderile care au un nivel de productivitate sub media pe economie și să concentreze facilitățile către afacerile care vin cu o productivitate de la media europeană în sus. Altfel, nu vom reuși să ne apropiem de Occident și vom continua să avem o mare masă de angajați asistați social pentru că au venituri insuficiente.

(Citiți și: ”Salariile momentului. Diferență record între puterea de cumpărare și productivitatea muncii”)

Din păcate, datele statistice foarte clare nu ne împiedică să visăm la salarii care nu au cum să provină din rezultatele financiare obținute în sectorul productiv. La care se adaugă retribuții bugetare și pensii derivate din aceste salarii care nu cum să fie date la nivelurile reclamate ÎN LEI, deoarece nu vor putea fi susținute ÎN EURO. Desigur, ar mai exista și varianta extensivă a creșterii numărului de angajați pe economie dar, după cum vedem în evoluția acestuia, ea va rămâne să aibă un efect modest.

Dată fiind creșterea de productivitate tot mai anemică spre deloc (7,1% în 2013, 4,7% în 2014, 0% pe 2015 și -1,8% media pe primele șapte luni din 2016), alternativa creșterilor nominale de venituri mult peste creșterea de productivitate ( care ar trebui să devină un element central pentru comunicatele oficiale și dezbaterile publice, drept argument decisiv pentru orice acordare de beneficii sociale sau majorări de salarii bugetare) se anunță NESUSTENABILĂ.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.10.2016

Un raspuns

  1. Ramon
    20.10.2016, 8:07 pm

    nu știu cum se poate calcula această productivitate raportată la 4,7 mln angajați. Câteva prețuri sunt vizibil mai mici decât în vestul Europei, ex pâinea, biletul de autobuz, de tren. Deci dacă un șofer de taxi ar fi plătit la 1 euro pe km (sau nush exact cât este) el ar produce dublu, dar cum nu are clienți să plătească acești bani, la aceeași muncă el este nevoit să se mulțumească cu un venit pe sfert. Apoi fiecare firmă este nevoită să țină un număr de birocrați care nu produc nimic, dar sunt plătiți din PIB ul întreprinderii. De aici posibil creșterea de mai sus, o folosire mai bună a angajaților prin concedieri, bani veniți din afară. Dacă sunt prețuri care au stat pe loc 10 ani (ouă, bere, pâinea ieftină) au fost și prețuri care s-au dublat, dar efectiv produsele au rămas aceleași

Lăsați un comentariu


Stiri

Diaspora a început să voteze

Vladimir Ionescu

Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Președintelui României a început în străinătate, vineri, la Auckland, Australia. ”Votul pentru cel de-al doilea… Mai mult

Stiri

FAN Courier preia operatorul de transport și logistică SLS Cargo

Vladimir Ionescu

FAN Courier, liderul pieței locale de curierat,  își consolidează poziția pe segmentul transporturi integrate și logistică prin achiziția companiei SLS CARGO, fondată în anul 2014… Mai mult

Stiri

Benjamin Netanyahu – pus oficial sub acuzare pentru fraudă, luare de mită, abuz în funcție

Iulian Soare

Premierul statului Irael, Benjamin Netanyahu, a fost pus sub acuzare joi pentru corupție. Potrivit Politico, procurorul general Avichai Mandelblit a avizat rechizitoriul în care Netanyahu… Mai mult

Stiri

Importurile de vin ale României depăşesc exporturile cu 15 milioane de euro – Eurostat

Adrian N Ionescu

România a exportat vin de peste 67,4 milioane de euro în 2018 (77% în ţările UE), iar importurile au valorat cu 15,4 de milioane de… Mai mult

Stiri

Până la digitalizare: O companie pierde, în medie, cinci ore pe lună pentru a semna și pregăti documente pentru bancă

Vladimir Ionescu

O companie ”pierde”, în medie, cinci ore pe lună pentru pregătirea și semnarea documentelor în relația cu banca, reiese dintr-un studiu realizat de UniCredit Bank.… Mai mult

Stiri

Michael Bloomberg a intrat în cursa pentru a fi nominalizat de Democrați candidat la președinția SUA

Vladimir Ionescu

Miliardarul Michael Bloomberg, fost primar al New York, a depus joi actele la Comisia Electorală Federală pentru a candida la preşedinţia Statelor Unite din partea… Mai mult

Europa

Președintele Serbiei: Nu ne schimbăm politica față de Rusia, nu aderăm la NATO, ne păstrăm neutralitatea militară

Iulian Soare

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a declarat joi în cadrul unei conferințe de presă că țara sa nu va adera nici la Alianța Nord-Atlantică (NATO), nici… Mai mult