Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult›
12.01.2021
McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult›
12.01.2021
România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult›
12.01.2021
Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult›
11.01.2021
Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare
de Marin Pana , 7.1.2021
Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni din 2020, potrivit datelor publicate de INS. Valorile față de aceeași lună ale anului anterior au fost negative doar în aprilie și mai, imediat după extinderea efectelor pandemiei.
Cu o creștere cumulată până la finele lunii noiembrie de +5,3% la produse alimentare, băuturi și tutun, respectiv de +5,5% la produse nealimentare, rezultatul de ansamblu a fost tras în jos doar de scăderea consumului de carburanți pentru autovehicule (-8,7%), urmare a restricțiilor de deplasare și a scăderii prețurilor internaționale la energie.
Pe fondul creșterii veniturilor populației (+5% majorare a puterii de cumpărare a salariilor și +13% la pensii în T3 2020), valoarea cumulată de la începutul anului nu a coborât niciodată sub referința din 2019. Traiectoria comerțului a fost ascendentă, cu excepția unei stagnări conjuncturale în august. De remarcat, însă, reducerea sensibilă a avansului lunar al cifrei de afaceri din septembrie încoace (vezi tabelul).
În noiembrie 2020 s-a consemnat un avans de +1,4% în raport cu luna precedentă, susținut puternic de expansiunea consemnată de produsele nealimentare (+8,1% brut, deși numai +0,6% după ajustarea cu sezonalitatea). Produsele alimentare (-2,2%) și carburanții pentru autovehicule (-6,4% brut, deși +2,2% ajustat cu sezonalitatea) au atenuat creșterea volumului cifrei de afaceri.
Seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (utilizată pentru comparabilitate și transmisă la Eurostat) a avansat și ea cu 2,2% în primele unsprezece luni din 2020. Valorile calculate pe categorii de produse au fost apropiate de cele brute, ușor mai mari la produse alimentare, băuturi și tutun (+5,7%) și carburanți (-8,2%), dar mai ceva mai reduse la produse nealimentare (+5,3%).
Astfel, rezultatul cumulat pe primele unsprezece luni a fost susținut în primele luni după intrarea în pandemie de vânzările de produse alimentare, după care rolul de „locomotivă” a consumului a fost preluat tot mai clar de creșterea comerțului cu produse nealimentare, nivelul maxim fiind atins la începutul T4 (+13,1% brut și chiar +14% pe seria ajustată).
Cifra de afaceri înregistrată de vânzărilor de carburanți a fost afectată nu doar de scăderea cantităților comercializate (vezi limitarea deplasărilor și intrarea în regim de telemuncă a unui număr considerabil de salariați) dar și de diminuarea prețurilor (-8,40% la combustibili în noiembrie 2020, comparativ cu finele anului trecut).
În condițiile în care rezultatele din industrie și agricultură au fost în scădere semnificativă și pe contrasens față de creșterea comerțului, deficitul comercial în relațiile externe a urcat la aproape 15 miliarde euro (date disponibile la zece luni), cererea internă sporită fiind alimentată într-o proporție mai mare pe bază de importuri.
Astfel, pe de o parte, menținerea rezultatului cifrei de afaceri din comerț în domeniul pozitiv a indus o anumită atenuare a contracției economice, dată fiind ponderea ridicată a serviciilor în PIB. Pe de altă parte, producția industrială (situată la o medie lunară de -10,9% pe seria brută pe primele zece luni) a rămas departe de evoluția comerțului.