Impunerea așa zisei legi a siguranței în Hong Kong China este și un obiectiv al campaniei de multiplicare a confruntărilor cu restul lumii, în cursa pentru plasarea pe o poziție dominantă, în vreme ce SUA pare să fie în defensivă, potrivit unei analize AFP, citată de France24 și L’Orient Le Jour.
Faptul că în Hong Kond a fost impusă o lege a securității, care a stârnit nu numai violente proteste de stradă, dar și criticile cancelariilor occidentale, este o demonstrație că Beijing-ul își afirmă statutul de superputere, care acționează lăsând impresia că nu se teme de condamnarea actelor sale sau de sancțiuni internaționale.
Tacticile confruntărilor
Confruntările din diferite zone, de la o îndepărtată vale din Himalaia, până la mici insule tropicale, dar trecând prin capitalele occidentale, sunt considerate parte a politicii naționaliste a președintelui Xi Jinping, care a renunțat la diplomația discretă, pentru a se întoarce la politica de câștigare a unei poziții dominante.
„Este un mod de a spune că pentru China a venit timpul să-și ocupe locul sub soare care i se cuvine”, spune sinologul Steve Tsang, de la Școala de studii orientale și africane din Londra (SOAS).
(Citiți și: ”Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa”)
În același timp, politica naționalistă a SUA își îndepărtează aliații cu propria politică naționalistă, transformată în război comercial.
Mutarea din Hong Kong este menită și să întărească politica internă, pe fondul consecințelor economice ale epidemiei Covid-19 coronavirus, după cum observă politologul Ling Li, de la Universitatea din Viena.
Totodată, fermitatea Beijingului ajută la „consolidarea legitimității Partidului (comunist chinez, PCC) și a liderilor săi”, spune Li Mingjiang, de la Universitatea națională de tehnologie Nanyang din Singapore.
„Toată politica externă chineză are o rezonanță interioară. Naționalismul și celebrarea forței par să predomine asupra marxismului”, notează sinologul François Godement, de la Institutul Montaigne.
Covid folosit ca armă strategică
Disputa cu Statele Unite pe tema Covid, războuli comercial, tehnologic și diplomatic, sancțiunile reciproce. Confruntarea dintre primele două mari puteri mondiale a căpătat o amploare spectaculoasă sub Donald Trump și s-a exacerbat odată cu coronavirusul.
Incapacitatea țărilor occidentale de a stopa epidemia a „stimulat PCC, a sporit încrederea sa și l-a încurajat să acționeze mai îndrăzneț”, subliniază Ling Li.
„Dintr-un foc, criza Covid a devenit un atu tactic pentru China”, crede și Godement.
De la Hong Kong la Londra
Ignorând avertismentele țărilor occidentale, Bejingul a mers în marș forțat și a promulgat marți o lege privind securitatea națională în Hong Kong, care ar putea marca un recul fără precedent al libertăților în fosta colonie occidentală.
„Asta nu vă privește. A trecut vremea când chinezii depindeau de bunul plac al altora pentru a supraviețui”, a răspuns la amenințările occidentale cu sancțiuni Zhang Xiaoming, un înalt oficial responsabil cu afacerile pentru Hong Kong din Beijing, în momentul în care în fosta colonie apar primele arestări.
Ca urmare, Beijing-ul a amenințat cu „măsuri adecvate” de retorsiune, ca răspuns la decizia Londrei, fosta putere colonial căreia i-a aparțiunt Hong Kong, de a acorda pașapoarte britanice milioanelor de cetățeni chinezi din Hong Kong, care le-ar cere.
„Fronturi” în Taiwan, India, Australia și Canada
Pentru liderii din Taiwan, comportamentul regimului comunist în Hong Kong este dovada că principiul „O țară – două sisteme”, pe care l-a propus fostei colonii, nu este viabil. Și, în plus, armata chineză și-a multiplicat în ultimele luni incursiunile în spațiul aerian taiwanez.
Pentru prima oară în ultimii 45 de ani, în 15 iunie, soldați chinezi și indieni au murit în luptele într-un sector contestat de graniță. Ca răspuns, guvernul indian a blocat zeci de aplicații chineze foarte populare în țară, în timp ce consumatorii boicotează produsele chineze.
(Citiți și: ”Investiții în progresie geometrică. China cumpără bomboanele de pe tortul european”)
Relațiile dintre China și Canada s-au tensionat după arestarea lui Meng Wanzhou, official de rang înalt în gigantul chinez Huawei, în Vancouver, la sfârșitul lui 2018, la cererea SUA.
Zece zile mai târziu, Beijingul a arestat doi canadieni, acuzați de spionaj, și acum aproape că nu mai ascunde intenția de a-i folosi ca monedă de schimb. Relațiile riscă să ajungă la un nivel minim dacă Ottawa o extrădează pe Meng în SUA.
Beijingul a primit foarte prost o sugestie australiană de a deschide o anchetă internațională asupra apariției noului coronavirus, la finalul lui 2019, în Wuhan, în centrul Chinei.
Regimul chinez a blocat importuri australiene, în timp ce Canberra anunță o politică de reînarmare pentru a face față avansului militar al Chinei.
În fine, veșnicele dispute din Marea Chinei de Sud, sunt împrospătate de exercițiile militare chineze.
Vietnamul a condamnat aceste manevre, la fel ca și Statele Unite, care trimit în mod regulat nave de război în regiune în numele libertății de navigație, cu riscul de a provoca „un incident”, potrivit oficialilor de la Beijing.
