marți

7 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 octombrie, 2022

Erorile care afectează cheltuielile din bugetul UE au crescut, potrivit Curții de Conturi Europene, ajungând în 2021 la 3%, față de 2,7 % în 2020.

Nivelul de eroare estimat nu e un indicator al fraudei, al ineficienței sau al risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în deplină conformitate cu normele UE și cu normele naționale. Totuși, în cursul activităților lor, auditorii au identificat și 15 cazuri de fraudă prezumată (în comparație cu 6 pentru 2020). Aceste cazuri au fost semnalate Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care a deschis deja 5 investigații. În paralel, Curtea a raportat unul dintre aceste cazuri și către Parchetul European (EPPO), împreună cu un caz suplimentar pe care îl identificase în 2021.

„Confruntată cu un război de agresiune în Ucraina, cu penuria de energie, cu pandemia de COVID-19 și cu schimbări climatice, UE este nevoită să facă față în același timp consecințelor unei serii fără precedent de crize”, a declarat Tony Murphy, președintele Curții de Conturi Europene.


„Un astfel de mediu creează riscuri și provocări sporite pentru finanțele UE. De aceea, este cu atât mai important ca aceste finanțe să fie gestionate de Comisia Europeană cu rigurozitate și eficacitate. Prin ceea ce face, Curtea joacă un rol important în a asigura acest lucru.”

Răspunsul la pandemie și la războiul de agresiune din Ucraina intensifică riscurile bugetare

Expunerea totală a bugetului UE la obligații viitoare posibile aproape s-a dublat în 2021, de la 131,9 miliarde de euro la 277,9 miliarde de euro. Această creștere se explică în principal prin emiterea de obligațiuni în valoare de 91,0 miliarde de euro pentru finanțarea pachetului NextGenerationEU și prin majorarea cu 50,2 miliarde de euro a asistenței financiare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă și lucrătorii afectați de pandemie.

Auditorii au avertizat și cu privire la riscurile pe care războiul de agresiune din Ucraina le prezintă în raport cu bugetul UE. La sfârșitul anului 2021, Ucraina avea credite în curs cu o valoare nominală de 4,7 miliarde de euro acordate în cadrul mai multor programe ale UE. Banca Europeană de Investiții a acordat de asemenea Ucrainei o serie de împrumuturi, în valoare totală de 2,1 miliarde de euro, acoperite de garanții din partea UE.

Angajamentele restante din bugetul UE au scăzut în 2021, în principal din cauza întârzierilor în execuția fondurilor în gestiune partajată în cadrul CFM 2021‑2027, și se ridicau la 251,7 miliarde de euro la sfârșitul exercițiului 2021 (față de 303,2 miliarde de euro în 2020). Cu toate acestea, angajamentele restante totale (care includ 89,9 miliarde de euro pentru NGEU) au atins un nivel-record de 341,6 miliarde de euro.


Curtea subliniază că persistă diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește absorbția fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) din bugetul 2014‑2020. În timp ce Irlanda, Finlanda și Cipru, de exemplu, au solicitat mai mult de trei sferturi din banii care le-au fost alocați, cele trei țări cu cea mai scăzută rată de absorbție (Croația, Slovacia și Malta) utilizaseră doar puțin peste jumătate din fondurile angajate pentru ele.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: