fbpx

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

Cheltuielile pentru sănătate pe locuitor – cele mai mici din UE și la mare distanță de țările din Europa Centrală și de Est

de Marin Pana , 2.12.2020

România figurează pe ultimul loc între statele UE la suma cheltuită în medie pentru sănătate, cu doar 584 euro/loc., potrivit datelor publicate de Eurostat.

La ponderea acestor cheltuieli în PIB apărem pe penultimul loc. cu 5,6%, numai pentru că Luxemburg-ul, deși figurează pe locul doi ca nivel absolut, are și un PIB/loc. cu mult mai mare

Înaintea noastră se plasează, de puțin, Bulgaria (587 euro/loc.), situată mult mai jos decât noi la nivelul PIB pe locuitor (doar 51% din media UE față de 66% în cazul României, la paritatea puterilor de cumpărare standard), deoarece a alocat semnificativ mai mult pentru sănătate (7,4% din PIB). Fapt care reflectă diferența de abordare în materie de priorități ale serviciilor oferite de stat.

Polonia (830 euro/loc.), Croația (862 euro/loc.) și Ungaria (916 euro/loc.) sunt la ceva distanță, iar decalajele față de acestea (42% – 57%) vor fi greu de recuperat, mai ales din venituri bugetare situate la cel mai redus nivel ca pondere în PIB din UE, cu excepția Irlandei. De reținut, țintele care trebuie atinse sunt în mișcare, deoarece nici alții nu stau pe loc.    

Media cheltuielilor la nivel european este de 2.982 euro/loc., adică de peste cinci ori mai mare, iar procentajul în PIB urcă la 9,9%, cu mult peste valoarea consemnată la noi. În traducere, am alocat mult mai puțin, dintr-un rezultat economic relativ modest, pe fondul unei impozitări care aduce puține fonduri la buget și al unui interes scăzut pentru sectorul sanitar.

Pentru referință, menționăm că cele mai mari sume în expresie absolută au fost consemnate în Danemarca (5.256 euro/loc., exact de 9 ori mai mult decât la noi) Luxemburg (5.221 euro/loc.) și Suedia (5.041 euro/loc.) iar cele mai însemnate ca pondere în PIB s-au înregistrat în Germania (11,5%) și Franța (11,3%).

De reținut, dacă salariile pentru personalul sanitar au rămas mai mici decât în Occident, în pofida majorărilor destul de consistente și anticipate din ultimii ani, medicamentele, materialele necesare și aparatura de specialitate nu pot avea decât același cost cu cele din alte țări europene. De unde și baza materială deficitară cu care am intrat în criza pandemică.

În plus, lipsa cronică de investiții publice în noi unități spialicești pe parcursul ultimelor trei decenii a creeat situații de-a dreptul periculoase din motive de infrastructură deficitară, care și-au spus cuvântul în ceea ce privește atât incidentele nefericite cât și rata relativ ridicată de mortalitate a celor care au avut ghinionul de a ajunge să apeleze la sistemul public de sănătate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.12.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR a redus dobânda de referință ca să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare” – Minuta ședinței din 15 ianuarie

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult

Stiri

Incertitudinea, cuvântul care definește începutul anului 2021 – sondaj AmCham

Razvan Diaconu

Incertitudinea cu privire la continuitatea afacerilor, evoluția crizei sanitare, a crizei economice și teama de eventuale schimbări de legislație sunt cele  mai mari provocări cu… Mai mult