Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Cheltuielile pe restaurante, cantine, catering – România și statele UE: surprize și implicații

de Marin Pana , 3.1.2020

România figurează, de departe, pe ultimul loc între statele membre UE la ponderea cheltuielilor cu restaurante, cantine, take-away etc., potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu doar 1,9% din cheltuielile gospodăriilor, suntem mult în urma Poloniei (3%), Lituaniei (3,4%) și, surpriză, Germaniei (4,3%), devansată de Bulgaria (4,5%).

Infografic:     
Ponderea cheltuielilor cu restaurante, cantine, take-away etc. in statele UE (% in total cheltuieli, 2018):

În 2018, gospodăriile din UE au efectuat cheltuieli cu hrana provenită din afara casei în sumă totală de peste 600 de miliarde de euro sau circa 7% din cheltuielile totale de consum. Cele mai mari ponderi la această categorie de cheltuieli s-au înregistrat în Irlanda (14,4%), Spania (13,0%), Malta (12,6%) și Grecia (12,4%, valoare din 2017).

Potrivit datelor centralizate și prelucrate de Eurostat pe ultimii zece ani, Ungaria apare în topul creșterilor de ponderi ale cheltielilor pentru mâncare în afara gospodăriei, cu un avans de 2,5 puncte procentuale, după Malta (care a ajuns de la 8,2% în 2008 până la 12,6% în 2018) și Irlanda ( creștere de 2,9 puncte procentuale, cu care a depășit Spania).

De remarcat faptul că doar patru state UE au consemnat o reducere a cheltuielilor cu restaurante, cantine, take-away etc., în frunte cu România (unde scăderea a fost de un punct procentual, de la 2,9% în 2008 la 1,9% în 2018). Celelalte sunt Spania (-0,8 pp), Slovacia (-0,5 pp) și Marea Britanie (-0,2 pp).

Analiza statistică europeană pare să contrazică flagrant imaginea afluenței la food-court-urile din centrele comerciale ale marilor orașe din România. Însă, totodată, dincolo de limitele metodologice și de anumite întrebări privind raportarea încasărilor reale din domeniu, se poate decela un semnal de alarmă în privința situației din multe părți sărace ale țării.

Părți sărace unde se regăsește marea majoritate a populației, pentru care acest tip de cheltuieli pur și simplu nu sunt de conceput. Ceea ce face contrastul între traiul cu profil occidental din câteva mai centre urbane și realitatea din teritoriu cu atât mai puternic, implicațiile pentru discrepanțele de nivel de trai fiind evidente.

Totodată, în raportul total dezechilibrat după standardele europene între mîncatul „acasă” și mâncatul „în/din oraș” avem și explicația ponderii foarte ridicate a alimentelor în coșul de consum al românilor. Mai precis, dacă datele ca pondere în PIB arată 16,9% „acasă” și 1,9% „afară” pentru România și 12,0% „acasă” plus 4,4% „afară” pentru Bulgaria.

Dacă vom cumula datele, vedem că diferența la mâncare este mult mai mică decât rezultă din coșul de consum între noi și bulgari (18,8% cumulat la noi, 16,4% la vecinii de la sud de Dunăre). Ca să nu mai vorbim despre faptul că grecii (12,4% +11,2%) sau croații (13,7% + 10,7%) cheltuie, de fapt, mai mult decât noi pentru mâncare dar alimentele apar cu ponderi semnificativ mai mici în coșul de consum deoarece sunt consumate în proporție mult mai mică în gospodării.

Pentru a vedea care a fost evoluția în România a serviciilor de catering vă prezentăm in-extenso datele disponibile la Eurostat din 2008 încoace. Date care ar trebui să dea de gândit inclusiv din perspectiva unei posibile recesiuni economice pe termen mediu (aceste cheltuieli sunt extrem de sensibile la situația materială a gospodăriilor).

Se poate observa ușor o adevărată prăbușire a cheltuielilor de catering, încadrate după calsificarea COICOP pe model european (și așa destul de reduse după uzanțele din state UE) în perioada 2010 – 2014, când s-au făcut eforturi pentru ieșirea din criză și s-a strâns puternic cureaua celor mai puțin necesare plăți.

Marea surpriză oferită de statistica europeană este că nici în 2017 – 2018 nu am revenit la sumele cheltuite prin 2008, nemaivorbind de ponderea în PIB. Mica și îngrijorătoarea supriză potențială (datele pentru 2018 sunt provizorii) o constituie scăderea dintre 2017 și 2018, care sugerează o expandare a diferențelor de nivel de trai în pofida creșterii economice robuste.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.1.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Mecca şi Medina au fost închise, Arabia Saudită interzice accesul pelerinilor

Iulian Soare

Autorităţile din Arabia Saudită au decis joi să interzică accesul pe teritoriul ţării pelerinilor, dar şi turiştilor din ţări afectate de coronavirus, anunță BBC. Ministerul… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Cristian Ghinea susține că ministrul Marcel Boloș se află în conflict de interese

Iulian Soare

Actualul ministru al Fondurilor Europene se află în conflict de interese, potrivit normelor europene, fapt ce poate afecta finanțările 2021-2027, avertizează joi europarlamentarul Cristian Ghinea.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, firmele pot cere de la stat primele de 1.000 de euro pentru fiecare intern angajat

AVOCATNET

Când au promovat Legea internshipului, parlamentarii au decis să-i încurajeze pe angajatori să lucreze cu interni, cu acte în regulă, să-i formeze și să-i angajeze… Mai mult

Stiri

Primul caz confirmat de coronavirus în România

Vladimir Ionescu

UPDATE 23.50: Situația este relativ mai bună, comparativ cu cea din alte state, întrucât se cunoaște Pacientul Zero și, astfel, pot fi identificate rapid persoanele… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Desemnarea mea, o garanție a continuității orientării strategice de depesedizare a României

Victor Bratu

Premierul desemnat, Florin Cîțu, a anunțat miercuri seara că desemnarea sa pentru formarea unui nou guvern constituie ”o garanție a continuității în guvernarea PNL, dar… Mai mult

Stiri

România, percepții eronate cu privire la cele mai frecvente cauze de deces – studiu Ipsos

Vladimir Ionescu

România este a doua țară în care s-au înregistrat percepțiile cele mai eronate, conform studiului ”Pericolele percepției” realizat de Ipsos și citat de HotNews. Pentru… Mai mult

Mobile sticky

Florin Cîțu este noul premier desemnat

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că ministrul de Finanțe interimar, Florin Cîțu, este desemnat cu formarea noului guvern. Președintele Iohannis a anunțat că a… Mai mult