joi

28 martie, 2024

12 iulie, 2016

cheltuieli aparare romaniaRomânia figurează pe locul zece între țările membre NATO în ceea ce privește ponderea în PIB a cheltuielilor militare, cu un nivel estimat pentru anul în curs la doar 1,48% față de 2%, recomandarea făcută de Alianță.

Ponderea cheltuielilor cu echipamentul s-a aproapiat de pragul normativ de 20% din total de-abia anul trecut, 2016 urmând a fi primul în care îndeplinim această cerință.

De remarcat faptul că doar trei state din Alianța Nord-Atlantică, și anume SUA, Marea Britanie și Polonia, îndeplinesc simultan aceste cerințe cantitative și de structură a cheltuielilor militare.


Noi facem parte, la limită, din plutonul de cinci state condus de Franța și Turcia, care, dacă nu ating pragul de 2% din PIB, măcar asigură calitatea cheltuielilor prin nivelul cât de cât rezonabil de dotare.

tab1De menționat că, în datele NATO, cheltuielile de mai sus cuprind inclusiv cele cu pensiile militarilor (unde România a plusat în bugetele Armatei destul de mult în ultimii ani) – singurul stat care nu a inclus cheltuielile cu pensiile militarilor fiind Bulgaria.

În urma noastră, centrate oarecum pe marea putere economică pacifistă nu doar prin declarații dar și prin banii dați, Germania, vine un grup compact de state care trec de 1% din PIB dar, prin structura cheltuielilor (cu excepția, la limită, a Italiei – interesantă coincidență din perspectivă socio-culturală) par a se ghida după vorba populară ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”.

În fine, la finalul clasamentului oficial furnizat de NATO, unde Canada deschide balul celor care nu au găsit prin buget nici măcar un procent pentru apărare, se află adevărate glume în materie de contribuție la securitatea colectivă, precum Slovenia ( care deține recordul absolut al dezinteresului pentru dotare sau uzează cu cinism maxim de poziția sa geografică) sau țara capitalei de facto a UE (fără alte comentarii, deja inutile).


Așadar, sub presiunea amenințării constante și imediate de la răsărit, România nu a îndeplinit angajamentul luat la intrarea în NATO, acela de a aloca 2,38% din PIB pentru apărare dar s-a străduit să apară într-o poziție cât de cât onorabilă.

Dar, datele din ultimii ani arată că perioada de criză a fost una dificilă și pentru alocările către Armată, după cum se poate vedea din tabelul de mai jos.

tabel3Unde se poate observa că am făcut parte, până la revenirea economică din 2015 înapoi la la nivelul de referință din 2008, din același grup mediocru al statelor NATO nu prea îngrijorate de securitatea lor.

Nici ponderea cheltuielilor pentru echipament nu a excelat, cu depășirea pragului de 10% de-abia în 2013, apropierea de cerințele minimale în 2015 și promisiunea de a veni la nivelul cerut, similar cu cel polonez, în 2016.

Practic, prin poziția geografică, dimensiuni și efective militare România apare ca veriga de legătură a flancului estic, între Polonia și Turcia, ceea ce reclamă o majorare a atenției în privința amenințărilor la securitatea națională, mai ales după anexarea Crimeii și isprăvile Federației Ruse în Ucraina. Respectiv o majorare a cheltuielilor în anii următori, măcar la nivelul recomandat de 2% și respectat de sora noastră ceva mai mare ca economie dar cu o structură oarecum similară, Polonia.

În rezumat, am făcut progrese și ne-am încadrat oarecum în cerințele alianței militare din care facem parte dar acum va trebui să facem rost în următorii ani măcar de o jumătate de procent din PIB în plus pentru ca armata să-și poată face treaba în condiții cât de cât decente.

Asta ar însemna între 2017 – 2020 undeva spre un miliard de euro în plus pentru apărare de la bugetul de stat, pe lângă cele trei miliarde de euro deja antamate anual.

Și să nu uităm de necesitatea imperioasă de a reînnoi aproape complet aviația pe termen mediu, ceea ce va complica lucrurile. Cu presiunea de rigoare pe partea de impozitare și de deficit public, dacă vrem să dormim liniștiți în privința capabilităților militare.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: