fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Cheltuielile militare ale României în noul context al NATO – se va cauta încă un miliard de euro prin bugetul public

de Marin Pana 12.7.2016

cheltuieli aparare romaniaRomânia figurează pe locul zece între țările membre NATO în ceea ce privește ponderea în PIB a cheltuielilor militare, cu un nivel estimat pentru anul în curs la doar 1,48% față de 2%, recomandarea făcută de Alianță.

Ponderea cheltuielilor cu echipamentul s-a aproapiat de pragul normativ de 20% din total de-abia anul trecut, 2016 urmând a fi primul în care îndeplinim această cerință.

De remarcat faptul că doar trei state din Alianța Nord-Atlantică, și anume SUA, Marea Britanie și Polonia, îndeplinesc simultan aceste cerințe cantitative și de structură a cheltuielilor militare.

Noi facem parte, la limită, din plutonul de cinci state condus de Franța și Turcia, care, dacă nu ating pragul de 2% din PIB, măcar asigură calitatea cheltuielilor prin nivelul cât de cât rezonabil de dotare.

tab1De menționat că, în datele NATO, cheltuielile de mai sus cuprind inclusiv cele cu pensiile militarilor (unde România a plusat în bugetele Armatei destul de mult în ultimii ani) – singurul stat care nu a inclus cheltuielile cu pensiile militarilor fiind Bulgaria.

În urma noastră, centrate oarecum pe marea putere economică pacifistă nu doar prin declarații dar și prin banii dați, Germania, vine un grup compact de state care trec de 1% din PIB dar, prin structura cheltuielilor (cu excepția, la limită, a Italiei – interesantă coincidență din perspectivă socio-culturală) par a se ghida după vorba populară ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”.

În fine, la finalul clasamentului oficial furnizat de NATO, unde Canada deschide balul celor care nu au găsit prin buget nici măcar un procent pentru apărare, se află adevărate glume în materie de contribuție la securitatea colectivă, precum Slovenia ( care deține recordul absolut al dezinteresului pentru dotare sau uzează cu cinism maxim de poziția sa geografică) sau țara capitalei de facto a UE (fără alte comentarii, deja inutile).

Așadar, sub presiunea amenințării constante și imediate de la răsărit, România nu a îndeplinit angajamentul luat la intrarea în NATO, acela de a aloca 2,38% din PIB pentru apărare dar s-a străduit să apară într-o poziție cât de cât onorabilă.

Dar, datele din ultimii ani arată că perioada de criză a fost una dificilă și pentru alocările către Armată, după cum se poate vedea din tabelul de mai jos.

tabel3Unde se poate observa că am făcut parte, până la revenirea economică din 2015 înapoi la la nivelul de referință din 2008, din același grup mediocru al statelor NATO nu prea îngrijorate de securitatea lor.

Nici ponderea cheltuielilor pentru echipament nu a excelat, cu depășirea pragului de 10% de-abia în 2013, apropierea de cerințele minimale în 2015 și promisiunea de a veni la nivelul cerut, similar cu cel polonez, în 2016.

Practic, prin poziția geografică, dimensiuni și efective militare România apare ca veriga de legătură a flancului estic, între Polonia și Turcia, ceea ce reclamă o majorare a atenției în privința amenințărilor la securitatea națională, mai ales după anexarea Crimeii și isprăvile Federației Ruse în Ucraina. Respectiv o majorare a cheltuielilor în anii următori, măcar la nivelul recomandat de 2% și respectat de sora noastră ceva mai mare ca economie dar cu o structură oarecum similară, Polonia.

În rezumat, am făcut progrese și ne-am încadrat oarecum în cerințele alianței militare din care facem parte dar acum va trebui să facem rost în următorii ani măcar de o jumătate de procent din PIB în plus pentru ca armata să-și poată face treaba în condiții cât de cât decente.

Asta ar însemna între 2017 – 2020 undeva spre un miliard de euro în plus pentru apărare de la bugetul de stat, pe lângă cele trei miliarde de euro deja antamate anual.

Și să nu uităm de necesitatea imperioasă de a reînnoi aproape complet aviația pe termen mediu, ceea ce va complica lucrurile. Cu presiunea de rigoare pe partea de impozitare și de deficit public, dacă vrem să dormim liniștiți în privința capabilităților militare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.7.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

România, liderul european al numărului de ore lucrate de angajați: o interpretare a datelor

Marin Pana

România a ocupat în T4 2020 prima poziție în UE la numărul de ore lucrate săptămânal de către angajați, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Agriculturii anunță un program de investiții de 3,2 mld. de euro – bani europeni

Vladimir Ionescu

Un program de investiții în activități în agricultură în valoare de 3,2 miliarde de euro, fonduri europene, va fi lansat în luna iunie, a anunțat… Mai mult

Europa

Dosarul tarifelor vamale la oțel și aluminiu – Acord temporar între SUA și UE

Iulian Soare

Administraţia Biden ar urma să anunţe zilele următoare că a ajuns la un acord provizoriu cu UE privind tarifele vamale suplimentare impuse la importurile de… Mai mult

Stiri

Decizie pentru București: Masca, obligatorie pe o rază de 50 de metri în jurul școlilor

Vladimir Ionescu

Una dintre zonele aglomerate din București unde purtarea măștii rămâne obligatorie va fi perimetrul cu o rază de 50 de metri din jurul școlilor, a… Mai mult

Europa

Rusia a declarat Cehia și SUA țări “neprietenoase”. Reacția autorităților de la Praga

Iulian Soare

O decizie a Rusiei de a plasa Republica Cehă pe o listă ”cu ţări neprietenoase” alături de SUA şi de a limita numărul de angajaţi… Mai mult

Europa

Israel / Conflictul cu Hamas se intensifică, protestele palestinienilor se extind și în Cisiordania

Iulian Soare

Confruntările violente dintre trupele israeliene și palestinieni s-au extins în Cisiordania, iar cele două părți ale conflictului au continuat și pe parcursul nopții să lanseze… Mai mult

Stiri

Decizie: Persoanele vaccinate care vin în România nu mai stau în carantină

Vladimir Ionescu

Persoanele care vin în România din țări încadrate ca aflându-se în zona verde nu mai au nevoie de niciun fel de document, iar persoanele vaccinate… Mai mult