România a făcut plăți externe mai mari cu 4,676 miliarde de lei decât a încasat, în primul trimestru al acestui an, potrivit datelor publicate, vineri, de Banca Națională a României (BNR). Este al doilea cel mai mare deficit trimestrial de cont curent din vara anului 2008 încoace. Primul a fost în toamna anului trecut.
Remarcabilă este ciclicitatea maximelor și legătura lor cu constrângerile bugetare, induse mai ales de măsurile guvernamentale de stimulare a cererii, prin majorările salariale sau prin facilități fiscale ori ajutoare de diferite tipuri, în 2007- 2008, ca și în 2021 – 2022. Adică imediat înaintea, respectiv în toiul unor mari crize globale care au afectat foarte mult România.
Cel mai mare deficit trimestrial de cont curent din ultimii 17 ani, de 5,786 miliarde de euro, a fost înregistrat în Trimestrul 2 / 2008, care bătuse recordul anterior al perioadei analizate, de 5,65 miliarde de euro din T4 / 2007. Următorul record s-a oprit la 5,11 miliarde de euro în T3 / 2021.
Evoluția deficitului comercial s-a transmis și asupra contului curent, al cărui sold s-a deteriorat cu aproape 54 % în anul 2021 (până la 16,8 miliarde euro), balanța bunurilor fiind responsabilă pentru 72% din această variație.
Puține șanse de îmbunătățire în 2022
Primele două luni ale anului 2022 nu au relevat o îmbunătățire în această privință. Deficitul contului curent a crescut cu circa 56 % în termeni anuali – spune Raportul BNR asupra inflației, publicat joi.
Datele balanței de plăți publicate vineri arată amplificarea înrăutățirii indicatorului, până la o creștere a deficitului de cont curent cu 70,9%, în T1 / 2022 față de T1 / 2021.
„În anul 2021, ponderea deficitului de cont curent în PIB a înregistrat o deteriorare până la 7 % (față de 5 % în anul 2020).
Pentru anul 2022, scenariul de bază al prognozei prefigurează depășirea marginală a nivelului din 2021”, potrivit documentului citat.
Cel mai important, însă, „o corecție mai consistentă a deficitului de cont curent va depinde și de progresul consolidării fiscale, de ritmul de revenire a activității economice a partenerilor externi, precum și de adresarea cât mai rapidă a problemelor structurale persistente ale economiei” – spune BNR.
Dezechilibrul bugetar produce dezechilibrul balanței de plăți externe
Creșterea raportului deficitului de cont current față de PIB din 2022, este atribuită de BNR balanței bunurilor, afectată de prețurile de import.
Pe de altă parte, însă, deficitul public este mai mare decât deficitul de cont curent, ba chiar cel dintâi a fost dublu față de cel de al doilea , de 5% din PIB în primul an al pandemiei
Altfel spus, „deficitul extern este creat în totalitate de situația finanțelor publice, de deficitul bugetar, de faptul că din multe considerente, toate solide politic, social, cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile”, a avertizat guvernatorul BNRF, Mugur Isărescu, când a prezentat Raportul asupra inflației.
Este exact ceea ce relevă evoluția deficitului de cont curent din ultimii 17 ani.
Soluția este tocmai capitolul la care România nu stă bine: fondurile europene
Pentru finanțarea deficitului de cont curent, BNR contează tocmai pe soluția la care autoritățile române nu excelează: atragerea de fonduri europene.
Altfel, „volumul intrărilor de investiții străine directe, exprimate ca pondere în PIB, va resimți, cel mai probabil, tensiunile induse de desfășurarea conflictului militar la granița României, ceea ce va eroda, într-o anumită măsură, încrederea investitorilor”, spune raportul BNR.
Fenomenul este „tipic, de altfel, perioadelor de turbulențe în plan economic și geopolitic”.
Redresarea investițiilor directe ar putea veni ca reflexie a climatului investițional „îmbunătățit în paralel cu avansul diferitelor programe europene (în special cele asumate de autorități în PNRR)”, mai spune raportul BNR.
„În același timp, perspective favorabile sunt asociate transferurilor de capital, pe fondul suprapunerii atragerii de fonduri europene din surse multiple: cadrele financiare multianuale (2014-2020 și 2021-2027) și, respectiv, programul „Next Generation EU” – dă speranțe Banca Națională.
***
