fbpx Modifică Setările

Analiză

Ce și cât înseamnă, de fapt, majorarea cu 10% a punctului de pensie

Creșterea de 10% a punctului de pensie începând cu luna septembrie de la 1.265 lei la 1.391 lei ar echivala la nivel bugetar cu o… Mai mult

03.08.2020

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

Cel logic, cel politic, cel contabil – 3 răspunsuri la adevărata problemă a bugetului: majorarea arbitrară a pensiilor

de Marin Pana 12.6.2017

Am făcut un efort de memorie şi am căutat să vedem care au fost angajamentele bugetare pentru anul în curs.

Luate direct de la sursă ele arată precum în tabelul de mai jos, unde aproape toate punctele au fost atinse, cu marea excepţie (explicabilă pentru că nu a trecut termenul impus) a majorării punctului de pensie.

După cum se vede, în raportul la legea bugetului pe 2017, votată în Parlament, nu se amintea nimic despre majorări de salarii pentru bugetari de la mijlocul anului 2017.

Majorările angajate pentru personalul din administraţia publică, sănătate şi educaţie par a se regăsi deja în practică, dacă ar fi să ne luăm după recentul comunicat al INS în care situaţia arată după cum urmează:

În schimb, pensionarii aşteaptă, pe bună dreptate, creşterea veniturilor de la mijlocul anului cu un 9% ( de la 917,50 lei punctual la 1.000 de lei, probabil pentru că era o sumă rotunda şi dădea bine în campania electorală) complet arbitrar şi în afara majorării legale amplificate (nu se ştie de ce tot prin rotunjire, dar spre în sus), de la 4,31% la 5% cu data de 1 ianuarie 2017.

De fapt, aceasta este adevărata problemă a bugetului general consolidat pe 2017. Sau pe 2018, sau pe 2019 şi tot aşa.

Un miliard de euro pe lună: și salariile din jurul lui

Potrivit datelor Casei Naţionale de Pensii Publice, în luna aprilie erau în plată 4.672.795 pensionari de asigurări sociale de stat care au beneficiat de suma de 4.585.755.643 lei, adică, întâmplător aproximativ 1 miliard de euro pe lună. Cam aceasta este factura pentru bugetul public ale cărui cheltuieli se duc în proporţie de o treime pe pensii şi doar mai puţin de un sfert ( deocamdată) pe salarii.

Dacă se aplică orientativ regula de trei simplă pentru sporul de bani oferiţi de la mijlocul anului pensionarilor, se obţine suma de circa 412,3 milioane de lei lunar, necesară pentru a urca pensia medie de la 981 lei la 1.069 lei.

Adică puţin peste cei 1.065 lei cât reprezintă salariul minim pe economie ( pentru care să producă minim cei 1.783 lei legali costul pentru angajator din care rezultă valoarea mediatizată public şi fictivă în practică de 1.450 lei). 1.065 de lei bani „în mână” la fel de neţi ca şi cei 1.069 de lei pentru pensionarii scutiţi (de un impozit care trebuia să fie pe venit şi nu pe sursa lui) până la 2.000 de lei.

Ce va însemna asta pentru bugetul public ? Pe cele şase luni rămase de plată până la finalul anului, se adună 2,47 miliarde lei, ceea ce va majora deficitul public (după cum se ştie, banii colectaţi din contribuţiile salariaţilor la bugetul asigurărilor sociale nu mai sunt suficienţi pentru plata pensiilor încă din 2007 şi au ajuns să acopere doar cam 70% din necesar, motiv pentru care diferenţa trebuie data de la bugetul de stat) cu 0,3% din PIB.

Sau 0,6% din PIB-ul anual, an de an de acum încolo ( şi în 2018, 2019, 2020 şi tot aşa) până când se va schimba ceva în modul de calcul a valorii punctului de pensie, deoarece e greu de crezut că indexarea pensiilor ( în care va fi inclusă etern majorarea arbitrară de la 1 iulie 2017).

Cel logic, cel politic, cel contabil: 3 răspunsuri la dilema creșterii pensiilor

Nu ne putem permite majorările de salarii pentru bugetari deoarece nu avem încasări suficiente la buget ( ele se situează undeva spre 5% în plus aproape de mijlocul anului 2017 faţă de cele 14% prevăzute destul de hazardat în legea bugetului) dar ne putem permite majorarea fără legătură cu performanţa economică a pensiilor ?

Răspunsul logic este evident şi scurt : NU.

Dar Răspunsul politic va fi unul lung şi avantajat de obligaţia asumată a de aplica deja celebra biblie a programului de guvernare.

Răspunsul contabil preluat după sursele oficiale dintr-un material al CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România) arată precum în graficul următor :

De ce trebuie să ne asumăm riscul trecerii tangente cu nivelul periculos de deficit de -3% din PIB, risc maxim în 2017 ( ceea ce explică multe) ? Mai ales atunci când aveam creştere economică şi puteam păstra lejer parametrii tot mai insistent ceruţi de nucleul dur al UE, pentru accederea la prima dintre vitezele UE care se prefigurează.

Şi de ce trebuia să facem praf obiectivul asumat de deficit structural de cel mult 1% din PIB ( acel MTO făcut faimos de cuplul Băsescu-Ponta, unde chiar cel din urmă nu părea să conştientizeze ce obiectiv extrem de preţios pentru stabilitatea economică reuşise propriul guvern) e greu de înţeles (în filme americane apare pe post de „death wish”, adică asumarea fără rost a unor riscuri mortale).

Mai ales dacă am pleca de la abordarea că ne-am cunoaşte şi interesul naţional nu doar buzunarele personale. Buzunare în care fericiţii beneficiari de majorări de la 1 iulie vor mai muta ceva sume din buzunarul drept în cel stâng ( pe calea subvenţiilor de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale) pentru a simţi cum le trec mai mulţi bani prin mână. Să vedem şi ce valoare reală vor mai avea aceşti bani în 2018, 2019 sau 2020.

Plus, cine va achita nota de plată în viitor

Se pare că nu vor fi copiii noştri ci chiar noi, când va trebui să ieşim la pensie şi se va descoperi, desigur brusc, că nu mai sunt resurse publice şi, oricum, mai luăm şi pensie privată. Ce-i drept niţel ciuntită (unii ar spune chiar naţionalizată parţial, pentru a suţine majorarea pensiilor aflate în plată în prezent) .

Oare cât o face 0,9% din salariu diferenţa între cei 6% cât ar fi trebuit să fie, tot potrivit unei legi adoptate de Parlament, şi cei 5,1% care se mai duc în prezent pentru constituirea acestei viitoare pensii private ? Se pune la majorarea arbitrară a pensiilor actuale sau, altfel spus, ne mai încadram în 3% deficit bugetar ? La anul, când vom avea nevoie de 0,6% din PIB în plus la cheltuieli pentru isprava de la 1 iulie 2017, ce facem, o ţinem tot aşa ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.6.2017

13 comentarii

  1. costica
    12.6.2017, 7:34 pm

    Stimate domnule Pana, articolul dumneavoastra lasa sa se inteleaga ca pensionarii ar face parte din categoria persoanelor platite de la bugetul statului. Si cum bugetul nu poate sustine in prezent nici o majorare de salarii, nici pensionarilor nu ar trebui sa li se mareasca pensiile.
    Logica articolului dumneavoastra este totalmente falsa si omite un mare adevar, respectiv ca fondul de pensii constituit dealungul anilor de munca de catre cetatenii acestei tari, a fost nationalizat in cu totul alte scopuri decat cel pentru care a fost constituit. Si drep consecinta acum li se spune pensionarilor ca nu sunt bani de pensii.
    Acesta este tristul adevar pe care aricolul dumneavoastra il trece sub tacere. O alta omisiune pe care o face articolul consta in aceea ca din totalul de 4.672.795 de pensionari, numai aproximativ 2,5 mil. reprezinta pensionari iesiti la pensie in baza legii pensiilor(leg.263/2010), adica cu un stadiu complect de cotizare de 35 de ani si limita da varsta de 65 de ani. Restul persoanelor considerate pensionari sunt asigurati sociali care nu au nimic in comun cu statutul de pensionar prevazut de lege.De aici trebuia sa plece analiza din articol.
    Concluzia pe care sunt convins ca o imbratisati si dumneavoastra este ca pensionarii NU SUNT SI NU AU FOST NICIODATA BUGETARI.

  2. liliana
    13.6.2017, 8:00 am

    Analiza dv. este superficiala si tendentioasa. Ar fi mai multe de spus dar ma rezum sa va spun ca Romania a semnat o conventie OIM prin care se obliga sa asigure un nivel minim al pensiei. Adica vreo 40% din salariul mediu brut care este calculat dupa un anumit algoritm. Daca luam ca referential salariul mediu brut stabilit prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, adica 3131 lei, pensia minima ar trebui sa fie undeva la 1250 de lei. Asta inseamna sa fii parte dintr-o comunitate, sa aderi la niste standarde minimale de securitate sociala si implicit sa-ti asumi niste angajamente. Deficitul bugetului de pensii are multe cauze si una din ele poate fi chiar proasta lui fundamentare, care necesita multa stiinta de carte. Nu e vorba doar de numar de pensionari ci de cuantumul pensiei care trebuie acoperita, de speranta de viata, de estimarea corecta a pensionarilor anticipate si tot asa. Interventia politicului in acest mecanism care ar trebuie sa functioneze ceas a determinat in buna masura deficitul – prin acordarea pensiilor speciale, sau favorizarea unor categorii de pensionari (cum s-a intamplat de-a lungul timpului prin modificarea legislatiei).

    • pehash
      13.6.2017, 8:48 am

      Poate sa semneze Romania 100 de conventii in care sa promita un politician vremelnic orice crede el ca-i va asigura voturile. Realitatea este ca raportul pensionari/salariati este mult prea mare. O pensie de 40% din salariul mediu brut inseamna ca aproape jumatate din munca salariatilor de azi se duce pe pensiile altora.

      • liliana
        13.6.2017, 10:15 am

        Conventiile nu le promite un politican sau altul. Iar cele ale Organizatiei Internationale a Muncii au in vedere niste drepturi fundamentale. Realitatea de care vorbiti este ceea ce credeti ca vedeti si intelegeti.

        • pehash
          13.6.2017, 12:47 pm

          Conventiile sunt semnate de un politician sau altul. Acei politicieni nu raspund direct pentru semnatura.

          Deci atunci cand se va ajunge la un raport 2 pensionari – 1 salariat, oricat v-ati chinui sa vedeti altfel realitatea, o pensie de 40% din salariul mediu brut va deveni matematic imposibila pentru ca deficitul fondului de pensii va fi prea mare.

  3. Mihai
    13.6.2017, 8:27 am

    Domnule Grosu,

    faptul ca-i dati dreptate primului comentator este bine. In schimb, nu comentati slabiciunile articolului. Mai mult, veniti cu acele trimiteri care nu rezolva dezavantajele la care sunt supusi pensionarii care au iesit la pensie la limita de varsta sau au muncit peste aceasta limita. Autorul ar fi trebuit sa puna accentul pe cresterea deficitului rezultat din pensiile speciale si pensiile “bolnavilor inchipuiti”, care descurajeaza ideea de a munci pana la limita de varstei de pensinare. In bugetul de pensii sunt bagati cu totii, si cei care platesc si cei care nu platesc.

    • pehash
      13.6.2017, 12:51 pm

      Degeaba numaram si renumaram pensionarii. Sunt cati sunt, nu poti sa-i omori, nu poti sa le mai tai pensiile celor care nu le merita (a avut grija CCR sa decida asta).
      Singura solutie directa este cresterea cresterea fortei de munca si, implicit, a bazei de impozitare. Indirect se pot promova si programe prin care pensionarii “tineri” sa poata opta pentru un job part-time cu care sa-si intregeasca veniturile. Ambele solutii se practica in vest, nu inventam noi roata.

      • Dee Dee
        14.6.2017, 11:46 am

        Pensionarii actuali sunt păcăliți din două direcții, virarea parțială a cotei către fondurile de pensii private, și prim implementarea pensiei minimie pentru persoane care n-au contribuit niciodată.
        Bugetul pentru pensii este mai mic decât cel al pensiilor speciale, o altă găselniță a clasei burgheze care și-a făcut de cap pe banii statului și în timpul vieții active.
        În vest se practică solidaritatea între generații. Cei care pretind plata pensiilor în funcție de investițiile făcute în urmă cu zeci de ani de către nu știu ce talentați mint în față.

      • Ghita Bizonu'
        15.6.2017, 8:17 am

        Insa favoritii ati au avut grija sa desfiinteze locurile de munca din Romania

  4. Kapital
    13.6.2017, 9:28 am

    Moral probabil ca e corecta majorarea, economic nu ne permitem. Aceasta crestere va fi astfel erodata de inflatia preconizata 4% la anul si de un curs de 5 lei/euro daca vom avea ratingul coborat la “junk”.

  5. Ștefan A.
    15.6.2017, 11:32 pm

    1- In Romania NU EXISTA pensi de stat contributive .

    Actualmente toate pensile sint calculate retributiv . Fara nici o legatura cu contributile REALE platite ( DACA au fost platite).
    Valoarea pensilor e strins legata de punctul de pensie (pentru palmasi) si garantata ca minim 80 % din ultimele venituri pentru pensionatii speciali.
    Adica in ambele cazuri pensia e legata de salariu si nu contributii . Exact definitia sistemului de pensi calculate retributiv.

    (In tarile dezvoltate UE , pensile sint calculate contributiv . Indiferent ca ai fost strungar , taran , general sau doctor . Curios , nu au probleme cu sistemele de pensi . Sint in echilibru)

    2- Virsta de pensionare in RO e printre cele mai scazute din intreaga UE . Sa nu uitam decretul FSN din 1990 care a permis obtinerea pensiei cu doar 15 ani vechime in munca .

    3- A urmat infintarea pensilor speciale de care beneficiaza toate structurile militarizate din Romania (sint cu gramada si in exces ) + magistratii.
    Cu aberatii gen maior pensionat la varsta de 40 de ani , judecator pensionat la varsta de doar 52 de ani .
    Virstele scazute de pensionare in acest capitol nu au impiedicat sa fie plina administratia de stat de pensionari speciali.
    (generali ajunsi ministri ai ministerului care le platea pensia speciala dar si salariul de ministru 🙂 ) CCR cu magistrati deja pensionati , secretari de stat , sefi de deconcentrate si primari, angajati ai primariilor, consiliilor judetene .

    4- Cu astfel de “succese” UNICAT EUROPEAN care au dus la cresterea masei de pensionati pina la triplicarea fata de ce era in RSR + modul clientelar de calculare a pensiei , efectele sint vizibile si au fost prevazute de ani de zile :
    A- Sistem de pensi falimentar. Statul adauga miliarde in fiecare an deoarece ce incaseaza prin CAS nu asigura plata integrala a pensilor .
    B- Media pensiei e extrem de scazuta . Ca sa dai la unii mult si din tinerete , trebuie sa dai putin la altii majoritari. + ca masa angajatilor platitori de CAS a scazut dramatic dupa 1989 .

    C- Se fuge ca dracul de tamaie in a accepta realitatea dureroasa ca un sistem de pensi retributiv (ca cel romanesc) e imposibil de sustinut pe o perioada lunga de timp . Cu agravantul ca emigrarea (se pleaca pe capete din “raiul ” romanesc) + legi cu dedicatie care scutesc intregi categorii de la plata CAS, umfla problemele pina vor exploda dureros pentru multi .

    E urgent necesara o reforma generalizata cu introducerea pensiei contributive (cum e in sistemul pensilor private) dar aici privilegiatii sistemului vor lupta cu toate fortele lor deoarece fiind scutiti de plata contributilor , ar trebui si exclusi de la obtinerea unei pensi . 🙂

    Un standard modern (model vestic) de pensionare cu doua posibilitati :
    – Varsta. La 65 de ani se obtine pensia.
    – Vechimea in munca. Cu 40 de ani de vechime in munca (dovedit cu contributii platite si nu state de salariu) se merge in pensie.

    Dar asta face rau la voturi , la stoarcerea sistemului conform doctrinei : “dupa noi potopul” .

Lăsați un comentariu


Stiri

Rectificare bugetară: Deficitul – revizuit de la 6,7% din PIB la 8,6% din PIB. Economia va consemna o scădere de 3,8% din PIB în 2020

Alexandra Pele

A doua rectificare bugetară din acest an a fost construită pe o prognoză revizuită a evoluției economiei. Deficitul bugetar a fost majorat de la 6,7%… Mai mult

Europa

Franța își sporește prezența militară în Mediterana, cu scopul ”evaluării autonome” a acțiunilor Turciei

Iulian Soare

Franţa a trimis două nave ale Marinei militare şi două avioane de vânătoare Rafale în estul Mării Mediterane, a anunțat joi ministrul francez al Apărării,… Mai mult

Stiri

Gaze din Marea Neagră: Prima platformă de extracție a BSOG este pe jumătate gata – Gazoductul spre țărm, terminat în acest an

Adrian N Ionescu

Compania petrolieră Black Sea Oil&Gas (BSOG), concesionarul perimetrului XV Midia de gaze naturale din Marea Neagră, a realizat 33% din proiectul de investiție în exploatarea… Mai mult

Stiri

Belarus nu e Ucraina – șanse infime pentru succesul unei revoluții portocalii la Minsk

Razvan Diaconu

Scenele din Belarus cu protestatari care ridică baricade în stradă pentru a opri atacurilor poliției evocă o altă revoltă produsă în zona-tampon dintre Rusia și… Mai mult

Europa

Banca Internaţională de Investiţii, controlată de Rusia, împrumută Schaeffler AG, un lider german al piețelor europene, inclusiv în România

Adrian N Ionescu

Banca Internaţională de Investiţii (IIB) a aprobat un împrumut de 50 de milioane de euro grupului german Schaeffler AG, unul dintre producătorii proeminenți de componente… Mai mult

Stiri

Avertisment Administrația Porturilor Maritime: La Constanța e depozitat de 9 ori mai mult azotat de amoniu decât a explodat la Beirut

Vladimir Ionescu

Aproape 26.000 de tone de azotat de amoniu sunt depozitate în Portul Constanța, a anunțat joi  Administrația Porturilor Maritime, care a atras atenția că toți… Mai mult

Europa

Spania / Prăbușire a sectorului ce contribuie cu 12% la PIB: aproape 98% mai puțini turiști străini în iulie, față de anul trecut

Iulian Soare

Numărul de turiști străini în Spania a fost în iulie a fost similar celui din iunie, de 204.926, cu aproape 98%, comparativ cu aceeași lună… Mai mult