Comisia Europeană trimite Cehia la Curtea de Justiție a UE (CJUE) pentru că nu a introdus norme de protejare a avertizorilor de integritate. România riscă să nu i se aprobe a doua cerere de plată din PNRR pentru că executivul comunitar consideră că legea avertizorilor de integritatea nu le conferă acestora protecție eficientă.
Statele membre trebuiau să transpună Directiva UE privind avertizorii de integritate până la sfârșitul anului 2021. Cehia se numără printre statele care nu au transpus încă directiva, pe care Comisia o considerată element esențial, astfel încât executivul comunitar a solicitat Curții UE să impună Cehiei o amendă care va crește în fiecare zi până când Cehia va aproba reglementările naționale.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Justiției din Cehia, Vladimir Repka, a declarat ulterior anunțului Comisiei că parlamentul de la Praga va adopta legea în acest an, după ce guvernul a aprobat proiectul reglementării în noiembrie. Cei cărora le-au fost încălcate drepturile prevăzute în directivă pot lua măsuri directe împotriva statului, arată un comunicat de presă al Ministerului de Justiție.
Directiva urmărește să creeze un mediu în care avertizorii să nu se teamă de sancțiuni în cazul în care raportează acte ilegale din instituții și companii. Prevederile sunt menite să-i protejeze, de exemplu, pe cei care dezvăluie corupția și practicile ce amenință sănătatea publică, protecția datelor etc.
În Cehia au existat eforturi pentru a adopta în mandatele electorale anterioare, dar niciuna dintre propunerile prezentate nu a fost acceptată până acum.
Comisia a anunțat la mijlocul lunii februarie că va da în judecată Cehia, Estonia, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Polonia și Spaniane pentru netranspunerea în legislația națională a Directivei privind avertizorii de integritate.
În România, legea există dar nu oferă garanțiile cerute de Comisia Europeană
În România, Legea avertizorului de integritate a fost modificată de Senat și urmează să intre rapid în dezbaterea Camerei Deputaților, forul decizional, pentru ca România să nu piardă 700 de milioane de euro din PNRR. Intervenția de urgență și limitată la eliminarea unui singur cuvânt, nu rezolvă însă, nici pe departe, obiecțiile ridicate de Comisia Europeană, reclamă USR, deci riscul neacceptării celei de-a doua tranșe din PNRR rămâne.
De ce este importantă legea avertizorului de integritate
România mai are la dipoziţie mai puțin de o lună pentru a rezolva condițiile necesare deblocării sumelor aferente celei de-a doua tranșe din PNRR, perioadă în care Guvernul trebuie să rezolve două condiții-cheie pentru a nu pierde banii – reformularea legii avertizorilor de integritate astfel încât acestora să li se asigure o protecție reală, și găsirea unei soluții în cazul centralei Rovinari.
„Aceste decizii (trebuie – n.red.) să fie fundamentate și să fie luate într-o perioadă rezonabilă de timp, ca să putem să mergem mai departe cu cererea de plata numărul doi. În caz contrar, plata parțială, care poate să înseamne până la 700 de milioane de euro, care daca în șase luni nu sunt rezolvate problemele”, îi pierdem, declara săptămâna trecută ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș.
Punctul vulnerabil din legea românească
Actuala lege diminuează considerabil puterea reglementării, al cărei scop este combaterea actelor corupție și a comportamentelor abuzive, întrucât elimină practic, prin formulare, cea mai eficientă formă de sesizare, cea sub anonimat.
Excluderea acestei variante de sesizare descurajează din start orice posibil avertizor de integritate, care se expune prin dezvăluirile sale abuzurilor din partea celor denunțați și, uneori, își poate pune în pericol chiar integritatea fizică.
***
