fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Ce vrea piaţa muncii de la şcoală?

de Suzana Dobre 6.6.2012

Orice discutie despre piata muncii ajunge inevitabil la concluzia ca nu exista o legatura intre ceea ce se invata in scoala si cerintele pietei muncii. A devenit aproape un cliseu, insa in ciuda faptului ca e un argument comun nu a reusit sa starneasca o analiza mai profunda. Discutia continua, de obicei, cu exemple din programa scolara sau de cursuri de formare profesionala pentru ocupatii care nu se cer in piata. Intreaga dezbatere este anecdotica si triviala si, din pacate, nici nu ar putea fi altfel pentru ca informatiile existente sunt prea putine si nu intotdeauna relevante.

Care sunt cerintele pe piata muncii? Din pacate, nu stim sa raspundem clar la aceasta intrebare. Nu stim suficient de bine dinamica pietei. Nu stim cate locuri de munca sunt nou create si cate dispar, ce fel de locuri de munca dispar si care au o dinamica buna.

Stim insa ca 43% din angajatori au dificultati sa recruteze persoane potrivite pentru posturile libere, dupa cum arata cel mai recent studiu Manpower. Acest nivel este unul dintre cele mai ridicate din Europa. Doar Bulgaria ne depaseste in timp ce, in Olanda, doar 7% din angajatori au dificultati sa recruteze talentul necesar.

Stim ca exista un deficit de personal calificat pentru profesiile tehnice, si aici ne referim la toate nivelurile de calificare – de la tehnicieni pana la ingineri si IT. Acelasi studiu ne arata ca, spre deosebire de tarile europene unde nu exista suficienti candidati calificati pentru posturile libere, in Romania, problema rezulta mai degraba din nivelul competentelor si al calificarilor, care nu este adecvat pentru posturile libere.

Din datele Institutului de Statistica, stim ca absolventii de invatamant superior reusesc mai bine pe piata muncii, dar si aici exista diferente. Un studiu realizat de Educatia 2000+ arata ca absolventii profilelor tehnice isi gasesc mai usor de lucru, comparativ cu absolventii de drept sau de jurnalism. Nu avem insa o imagine completa asupra traseului absolventilor diferitelor universitati/facultati/programe, dar unele universitati au pornit astfel de proiecte. Acelasi studiu arata ca angajatorii sunt mai multumiti de competentele de specialitate dobandite de absolventii facultatilor tehnice fata de absolventii celor umaniste.

Daca universitatile romanesti se pare ca reusesc sa asigure un nivel rezonabil pentru competentele de specialitate, nu acelasi lucru se poate spune despre asa numitele competente “soft” care tin mai degraba de administrarea unor procese (lucru in echipa, planificare, luarea deciziilor, rezolvarea problemelor), Un studiu european realizat de Gallup arata ca angajatorii din Romania sunt mai putin multumiti de nivelul acestor competente, comparativ cu angajatorii din restul Europei.

Aceste date sunt insa insuficiente pentru a intelege ce se intampla in piata si pentru a gasi o solutie la problema legaturii dintre educatie si piata muncii. In primul rand, sectorul de business ar putea sa vina cu o pozitie publica privind asteptarile pe care le au firmele in ce priveste competentele construite de scoala. Ce anume este important pentru piata romaneasca, ce anume este excelent sau macar satisfacator in educatia din momentul de fata din Romania si unde sunt marile probleme? Atat in Statele Unite, cat si in Australia, cand sistemul de educatie era in proces de reformare pentru a raspunde mai bine pietei (optand pentru un sistem bazat pe competente), sectorul de business a reactionat si a raspuns la aceste intrebari cheie.

Acest gen de colaborare intre educatie si mediul de afaceri este principalul mod prin care se poate regla sistemul. Universitatile au inceput astfel de colaborari, pe restructurari de programe sau cu profesori invitati din industrie, dar este un inceput timid.

Pentru invatamantul profesional si tehnic, inclusiv pentru programele de recalificare, este absolut necesar sa existe un astfel de dialog la nivel local, puternic descentralizat pentru ca diferentele de structura economica in Romania sunt foarte mari. Botosani si Ilfov sunt diferite si o abordare centralizata poate sa dea un raspuns total gresit, care nu se aplica nici in Ilfov, nici in Botosani.

Si la nivel central, la Ministerul Educatiei sunt destule lucruri in asteptare, unele extrem de importante precum descentralizarea si concentrarea pe competentele cheie. Mutarea accentului pe competenta a fost o miscare buna, inseamna deschidere catre ce nevoi sunt in piata, insa aceasta schimbare a fost insuficient explicata. Concentrarea pe competenta nu inseamna o subtiere a informatiei, cum s-a inteles de catre public. Poate sa implice si modificari de programa, dar mai degraba accentul se pune pe metoda, cum se preda si, mai ales, cum se invata. Aici este adevarata provocare a reformei. Insa acest lucru inseamna ca o mare parte din profesorii din Romania trebuie sa redescopere didactica, si nu este deloc usor.
*
Suzana Dobre este expert în politici sociale. A absolvit programul de master Politici Sociale Europene la London School of Economics.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2012

2 comentarii

  1. casandra
    6.6.2012, 8:14 pm

    Da, aveti dreptate, nu stim mare lucru despre cerintele de pe piata muncii.
    Dar despre cei 43% angajatori care au dificultati de recrutare ar fi multe de spus. Despre asteptarile lor si despre responsabiltiatea lor pentru pregatirea fortei de munca.
    Am impresia ca angajatorii nostri au asteptari nerealiste nu numai in raport cu performantele scolii, ci si in comparatie cu confratii lor europeni. Angajatorii europeni nu au doar pretentii, ci-si asuma si responsabilitatile fata de formarea lucratorilor lor.
    Am citit despre o ancheta ref. la formarea profesionala in unele tari europene. Concluziile sunt dramatice pentru salariatii romani, nu pentru angajatorii din Romania!

    http://www.formation-professionnelle.fr/2012/04/09/la-formation-dans-6-pays-deurope-quelle-influence-du-cadre-legal/

    Angajatorii europeni chiar investesc in salariatii lor si de aceea au asteptari si rezultate.La noi, mai putin de 20% din salariati au acces la stagii de formare profesionala si mai putin de 30% din companii se preocupa de asa ceva, investesc in calitatea fortei de munca. In Cehia, 60% din salariati au acces la cursuri si 60% din angajatori platesc cursuri de formare profesionala. Cu atat mai mult sunt preocupati si investesc in forta de munca tanara!

    Cat cheltuiesc angajatorii pentru formarea profesionala a angajatilor?
    In Franta, ceva mai mult de 2% din costul total cu forta de munca. In Elvetia cam 1%. In Belgia chiar mai putin, cam 0,3%. In Luxemburg, cam 0,8%.
    Cat cheltuiesc angajatorii cu formarea profesionala in Romania? Cheltuiala totala cu forta de munca este de cam 40% din PIB. Putem spune ca este vorba de 48 miliarde euro. Are cineva impresia ca piata formarii profesionale din Romania este de 150 milioane euro?! Pentru a fi la nivelul Belgiei cel putin. Despre comparatia cu Franta sau Germania nu poate fi vorba.
    http://www.arbeitsagentur.de/nn_431656/FR/Navigation/zentral/Leistungen/Berufliche-Weiterbildung/Berufliche-Weiterbildung-Nav.html

    Daca nu stim cifrele de la noi, poate ca autoritatile ni le-ar putea da. Asa spune un regulament european.
    http://europa.eu/legislation_summaries/employment_and_social_policy/situation_in_europe/c10937_fr.htm

    Dupa ce o sa stim care este situatia investitiilor in formare profesionala ne vom putea face o idee corecta despre cerintele angajatorilor si justificarile lor.

  2. casandra
    6.6.2012, 9:28 pm

    Revin cu noi informatii.
    Am gasit un mic studiu despre piata formarii profesionale. Din 2007, inainte de instalarea crizei la noi.
    http://www.leap.ro/Downloads/Formarea%20profesionala%20continua%20in%20procesul%20dezvoltarii%20tehnologice%20din%20economia%20romaneasca.pdf

    Un mic fragment este lamuritor:
    “Principalele motive pentru care circa două treimi (respectiv 66%) dintre
    firmele investigate, nu au organizat programe de formare profesională
    pentru proprii lor angajaţi sunt:
    • conducerea firmelor este mulţumită de nivelul de pregătire al angajaţilor…….48%
    • meseria se poate învăţa direct la locul de muncă………………………… …..26 %
    • resurse insuficiente………………………………………. ……………………12%
    • nu se putea renunţa la activitatea angajaţilor care ar fi trebuit să participe la
    cursuri……………………………………………………………………………7%
    • inexistenţa unor furnizori de formare profesională pe plan local ………………5%
    • alte motive …………………………………………………………………… 2%. ”

    In 2009 se viza o piata a formarii profesionale de 50 milioane de euro!!!
    http://ascendis.ro/piata-de-pregatire-profesionala-mizeaza-pe-banii-europeni-romania-libera-mariana-baciu-09-02-09.html
    In 2008, an “bun”, fusese de 40 milioane euro…

    In situatia actuala a pietii muncii nu exista inocenti. Sunt vinovati angajatorii, este vinovata scoala, este vinovat statul. si nici societatea, in ansamblul sau, nu este imaculata. Prea multi oameni privesc la palatul lui Becali si se intreaba adanc: “oare la ce foloseste scoala?”.

Lăsați un comentariu


Stiri

Înscrieri deschise: CONFERINȚA Educația și schimbarea paradigmei economice – Cum recuperează România decalajele la capitalul uman adecvat calificat

Redacţia

Paradigma economică mondială se schimbă incredibil de repede, ritmul e năucitor – statele emergente au la dispoziție și timp și resurse puține de-a ține pasul:… Mai mult

Stiri

Document / Guvernul anunță autoritățile locale, cu 5 zile înainte de Congresul PNL, că e dispus să împartă bani din Fondul de rezervă

Razvan Diaconu

Cu 5 zile înainte de organizarea alegerilor din PNL, Guvernul a transmis în teritoriu că așteaptă, până pe 27 septembrie, cereri pentru alocarea de bani… Mai mult

Stiri

VIDEO / Sindicatul Europol îl ia peste picior pe Klaus Iohannis – bătaie cu crose de golf în Ferentari

Vladimir Ionescu

Sindicatul Europol din Poliție spune că la scurt timp după ce președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români să descopere golful, în traficul din București,… Mai mult

Stiri

Oficial / DNA investighează modul în care s-au achiziționat vaccinurile anti-Covid

Razvan Diaconu

DNA investighează în rem (fără nominalizarea suspectului) modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccinuri anti-Covid de către România, anunță Direcția Națională  Anticorupție. Acuzația este de… Mai mult

Europa

OECD recomandă menținerea stimulentelor economice și monetare, în ciuda presiunilor inflaționiste

Vladimir Ionescu

Este prea devreme pentru ca guvernele şi băncile centrale să retragă sprijinul excepţional oferit economiilor în pofida creşterii inflaţiei, a apreciat marţi Organizaţia pentru Cooperare… Mai mult

Stiri

7.000 de noi cazuri de Covid – dublu față de Italia

Mariana Bechir

Un număr de 6.789 de cazuri noi de Covid-19, încă 129 de decese și un total de aproape 1.000 de pacienți cu noul coronavirus aflați… Mai mult

Stiri

”Rectificarea pozitivă” a majorat necesarul de finanțare: Banii vor fi împrumutați în proporție de 60% de pe piețele internaționale

Alexandra Pele

Necesarul de finanțare a fost revizuit, ca urmare a rectificării bugetare ”pozitive”, în urma căreia au fost majorate veniturile, dar și deficitul, la 135 de… Mai mult