La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

La obiect

Avertisment UE – Datoria externă a României ar putea trece de 60% din PIB în decurs de zece ani

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală pe 2018 al Uniunii Europene (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din… Mai mult

10.03.2019

Cronicile

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

de Marin Pana , 4.11.2018

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru, INDIFERENT dacă rezultatul final a fost mai aproape sau mai departe de obiectivul asumat, acela de păstrare a soldului negativ pe traiectoria de ajustare pentru a obţine o valoare de circa 1% din PIB pentru deficitul structural.

Paradoxal, cel mai slab rezultat din execuţia bugetului public pe ultimul trimestru al anului s-a obţinut exact în 2015, când s-a reuşit atingerea unei valori foarte bune a soldului în raport cu practica şi cerinţele europene ( circa -1,4% din PIB pe cash, transpus apoi în doar -0,8% din PIB pe metodologia europeană).

Dacă facem trimitere la ultimele date comunicate oficial şi la experienţa din ultimii patru ani ( schimbările de obiceiuri şi de mentalitate în cheltuirea banilor publici se produc foarte greu) va fi foarte dificil de realizat pe parcursul trimestrului IV 2018 aproape o înjumătăţire a deficitului de circa două procente din PIB pe care ne-am obişnuit să-l facem pe final de an.

Raportat la ţinta de -2,97% din PIB stabilită pentru anul în curs, ar trebui ca ponderea minusului finanţelor publice pe T4 în total an să scadă brusc la mai puţin de jumătate faţă de situaţia din 2016 şi 2017, ca să nu mai vorbim că ar fi mai puţin de un sfert faţă de 2015 sau o treime în raport cu anul în care am ieşit din criza economică, 2014.

Evident, o asemenea ajustare în gestiunea banilor publici apare ca foarte puţin probabilă. Simplificat, în termeni absoluţi, în 2015 şi 2016 s-a ajuns la un minus pe ultimele trei luni ale anului de circa 15 miliarde de lei ( media ar fi de 5 miliarde de lei deficit pe lună) iar în T4 2017 s-a urcat la aproximativ 18 miliarde de lei ( adică 6 miliarde de lei pe lună).

Chiar şi profitând de eventuala atingere a estimării de 945 miliarde de lei pentru valoarea PIB ( calculată pentru un avans în termeni reali de 5,5%, neconfirmat după prima jumătate a anului, când s-au realizat 4,1% sau 399 miliarde lei brut), acum ar trebui să reducem cumva deficitul mediu lunar pe T4 2018 sub pragul de 4 miliarde de lei (de la aproape -17 miliarde lei mai putem avansa doar până la circa -28 miliarde de lei).

Deşi traiectoria descendentă a ponderii veniturilor publice în PIB a fost inversată în 2018, ceea ce este un fapt îmbucurător, cheltuielile bugetului general consolidat la 9 luni au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani şi nu sunt semne că vor putea fi cumva limitate, mai ales după majorările de salarii şi pensii intervenite relativ recent.

Practic, oricâte „inginerii financiare” s-ar face, scadenţa politicii economice originale, de creştere pe scară largă a beneficiilor sociale, simultan cu reducerile de impozite (un soi de politică de stânga-dreapta, decontată dureros de cei prinşi la mijloc, îndeosebi clasa medie, micii întreprinzători şi persoanele aflate la început de carieră şi viaţă personală) va veni implacabil.

Aruncarea pisicii deja leşinate prin strângerea de circumstanţă a curelei investiţiilor în spitale, şcoli şi drumuri peste gardul constituit de finalul anului în curs nu ar face decât să amplifice problemele de păstrare a echilibrelor macroeconomice care se tot acumulează pentru anii electorali 2019 şi 2020.

Când va fi practic imposibil să mai ţinem pasul cu democraţia basmelor dublării sau triplării de venituri ( reale ?) pentru unii votanţi, mai mulţi, din banii pe care ar trebui să-i facă alţii, mai puţini.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.11.2018

Un raspuns

  1. Dan T
    4.11.2018, 10:42 pm

    Nu e mare lucru sa pastreze deficitul in limitele a 3 %.
    Reduci investitiile, amani platile pentru exercitiul bugetar viitor. Ei au nevoie de timp pentru subjugarea justitiei. Daca le reuseste, nu le pasa de o criza economico-financiara. Se bazeaza pe cei 2,5 milioane de dependenti.

Lăsați un comentariu


Europa

Mecanismul consolidat de protecție civilă UE intră în vigoare

Iulian Soare

Propunerea Comisiei Europene de a consolida răspunsul colectiv al UE împotriva dezastrelor naturale, cunoscută drept rescEU, a intrat în vigoare joi. Numeroase dezastre au afectat… Mai mult

Stiri

PIB-ul României l-a depășit în 2018 pe cel al Portugaliei: care are o populație de 2 mai mică și un PIB/locuitor de 2 ori mai mare

Vladimir Ionescu

Economia României a depășit, la prețuri curente în euro, economia Portugaliei în 2018, o țară cu o populație și o suprafață de două ori mai… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Laurențiu Rebega, trimis în judecată pentru fraudă cu fonduri europene

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul Laurenția Rebega (foto), fost vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, a fost trimis în judecată de DNA, pentru fraudare de fonduri europene. Politicianul mmebru al… Mai mult

Stiri

Franța: Senatul sesizează justiția în cazul unor colaboratori ai președintelui Macron suspectați de mărturie falsă

Iulian Soare

Senatul francez a decis să sesizeze justiţia în cazul mai multor colaboratori ai preşedintelui Emmanuel Macron, inclusiv directorul de cabinet, suspectaţi de mărturii false sau… Mai mult

Stiri

Florin Susanu, numit director general provizoriu la TAROM. A mai asigurat interimatul în 2017

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al operatorului naţional aerian TAROM l-a numit în funcţia de director general provizoriu și de „accountable manager” al companiei pe Florin Susanu,… Mai mult

Stiri

O companie chineză intră în parteneriat cu Astra Vagoane pentru licitația PMB de achiziție a tramvaielor

Vladimir Ionescu

O subsidiară a companiei chineze CRRC Corporation, cel mai mare furnizor de material rulant din lume, a intrat într-un parteneriat cu Astra Vagoane Călători, pentru… Mai mult

Stiri

eMAG se extinde în Europa, după ce eMAG Ungaria a fuzionat cu o companie locală de e-commerce

Vladimir Ionescu

eMAG Ungaria şi Extreme Digital, cei doi lideri ai comerţului online din Ungaria, au anunţat joi fuziunea prin care va apărea una dintre cele mai… Mai mult