Modifica setari cookieuri

Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

de Marin Pana , 4.11.2018

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru, INDIFERENT dacă rezultatul final a fost mai aproape sau mai departe de obiectivul asumat, acela de păstrare a soldului negativ pe traiectoria de ajustare pentru a obţine o valoare de circa 1% din PIB pentru deficitul structural.

Paradoxal, cel mai slab rezultat din execuţia bugetului public pe ultimul trimestru al anului s-a obţinut exact în 2015, când s-a reuşit atingerea unei valori foarte bune a soldului în raport cu practica şi cerinţele europene ( circa -1,4% din PIB pe cash, transpus apoi în doar -0,8% din PIB pe metodologia europeană).

Dacă facem trimitere la ultimele date comunicate oficial şi la experienţa din ultimii patru ani ( schimbările de obiceiuri şi de mentalitate în cheltuirea banilor publici se produc foarte greu) va fi foarte dificil de realizat pe parcursul trimestrului IV 2018 aproape o înjumătăţire a deficitului de circa două procente din PIB pe care ne-am obişnuit să-l facem pe final de an.

Raportat la ţinta de -2,97% din PIB stabilită pentru anul în curs, ar trebui ca ponderea minusului finanţelor publice pe T4 în total an să scadă brusc la mai puţin de jumătate faţă de situaţia din 2016 şi 2017, ca să nu mai vorbim că ar fi mai puţin de un sfert faţă de 2015 sau o treime în raport cu anul în care am ieşit din criza economică, 2014.

Evident, o asemenea ajustare în gestiunea banilor publici apare ca foarte puţin probabilă. Simplificat, în termeni absoluţi, în 2015 şi 2016 s-a ajuns la un minus pe ultimele trei luni ale anului de circa 15 miliarde de lei ( media ar fi de 5 miliarde de lei deficit pe lună) iar în T4 2017 s-a urcat la aproximativ 18 miliarde de lei ( adică 6 miliarde de lei pe lună).

Chiar şi profitând de eventuala atingere a estimării de 945 miliarde de lei pentru valoarea PIB ( calculată pentru un avans în termeni reali de 5,5%, neconfirmat după prima jumătate a anului, când s-au realizat 4,1% sau 399 miliarde lei brut), acum ar trebui să reducem cumva deficitul mediu lunar pe T4 2018 sub pragul de 4 miliarde de lei (de la aproape -17 miliarde lei mai putem avansa doar până la circa -28 miliarde de lei).

Deşi traiectoria descendentă a ponderii veniturilor publice în PIB a fost inversată în 2018, ceea ce este un fapt îmbucurător, cheltuielile bugetului general consolidat la 9 luni au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani şi nu sunt semne că vor putea fi cumva limitate, mai ales după majorările de salarii şi pensii intervenite relativ recent.

Practic, oricâte „inginerii financiare” s-ar face, scadenţa politicii economice originale, de creştere pe scară largă a beneficiilor sociale, simultan cu reducerile de impozite (un soi de politică de stânga-dreapta, decontată dureros de cei prinşi la mijloc, îndeosebi clasa medie, micii întreprinzători şi persoanele aflate la început de carieră şi viaţă personală) va veni implacabil.

Aruncarea pisicii deja leşinate prin strângerea de circumstanţă a curelei investiţiilor în spitale, şcoli şi drumuri peste gardul constituit de finalul anului în curs nu ar face decât să amplifice problemele de păstrare a echilibrelor macroeconomice care se tot acumulează pentru anii electorali 2019 şi 2020.

Când va fi practic imposibil să mai ţinem pasul cu democraţia basmelor dublării sau triplării de venituri ( reale ?) pentru unii votanţi, mai mulţi, din banii pe care ar trebui să-i facă alţii, mai puţini.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.11.2018

Un raspuns

  1. Dan T
    4.11.2018, 10:42 pm

    Nu e mare lucru sa pastreze deficitul in limitele a 3 %.
    Reduci investitiile, amani platile pentru exercitiul bugetar viitor. Ei au nevoie de timp pentru subjugarea justitiei. Daca le reuseste, nu le pasa de o criza economico-financiara. Se bazeaza pe cei 2,5 milioane de dependenti.

Lăsați un comentariu


Stiri

Profit de 6,4 miliarde de lei pentru băncile din România în 2019

Vladimir Ionescu

Sistemul bancar a încheiat 2019 cu un nivel al profitului de peste șase miliarde de lei, marje mari la dobânzi și o nouă scădere a… Mai mult

Stiri

OMS: Teama şi panica nu ajută în combaterea coronavirusului. În România, niciun alt test pozitiv

Vladimir Ionescu

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cere oamenilor să îşi păstreze calmul cu privire la epidemia de Covid-19, iar guvernelor să fie pregătire să lupte pentru… Mai mult

Europa

Huawei deschide fabrică în Franța – investiție de 200 milioane euro

Iulian Soare

Huawei va construi prima fabrică din Europa în Franța, a anunțat joi președintele gigantului telecom chinez, Liang Hua, potrivit Business Insider. Liang Hua a precizat… Mai mult

Stiri

Radu Ioanid a fost acreditat ambasador al României în Israel

Victor Bratu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind numirea istoricului Radu Ioanid, în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Israel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele… Mai mult

Stiri

Apel al 50 de foști miniștri de Externe din UE: Europa să respingă planul de pace propus de Donald Trump pentru Orientul Apropiat

Iulian Soare

Un număr de 50 de foşti miniştri de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel public către liderii UE, cărora… Mai mult

Stiri

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Explicația specialiștilor

Alexandra Pele

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a lansat o emisiune de certificate de trezorerie, în valoare de 150 de milioane… Mai mult

Europa

Microsoft anunță că nu-și va atinge țintele financiare din cauza epidemiei din China

Adrian N Ionescu

Microsoft se aşteaptă să nu-şi atingă ţinta de venituri pe segmentul de calculatoare personale, ca urmare a efectelor negative ale epidemiei coronavirus (COVID19) din China.… Mai mult