vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 noiembrie, 2018

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru, INDIFERENT dacă rezultatul final a fost mai aproape sau mai departe de obiectivul asumat, acela de păstrare a soldului negativ pe traiectoria de ajustare pentru a obţine o valoare de circa 1% din PIB pentru deficitul structural.

Paradoxal, cel mai slab rezultat din execuţia bugetului public pe ultimul trimestru al anului s-a obţinut exact în 2015, când s-a reuşit atingerea unei valori foarte bune a soldului în raport cu practica şi cerinţele europene ( circa -1,4% din PIB pe cash, transpus apoi în doar -0,8% din PIB pe metodologia europeană).


Dacă facem trimitere la ultimele date comunicate oficial şi la experienţa din ultimii patru ani ( schimbările de obiceiuri şi de mentalitate în cheltuirea banilor publici se produc foarte greu) va fi foarte dificil de realizat pe parcursul trimestrului IV 2018 aproape o înjumătăţire a deficitului de circa două procente din PIB pe care ne-am obişnuit să-l facem pe final de an.

Raportat la ţinta de -2,97% din PIB stabilită pentru anul în curs, ar trebui ca ponderea minusului finanţelor publice pe T4 în total an să scadă brusc la mai puţin de jumătate faţă de situaţia din 2016 şi 2017, ca să nu mai vorbim că ar fi mai puţin de un sfert faţă de 2015 sau o treime în raport cu anul în care am ieşit din criza economică, 2014.

Evident, o asemenea ajustare în gestiunea banilor publici apare ca foarte puţin probabilă. Simplificat, în termeni absoluţi, în 2015 şi 2016 s-a ajuns la un minus pe ultimele trei luni ale anului de circa 15 miliarde de lei ( media ar fi de 5 miliarde de lei deficit pe lună) iar în T4 2017 s-a urcat la aproximativ 18 miliarde de lei ( adică 6 miliarde de lei pe lună).

Chiar şi profitând de eventuala atingere a estimării de 945 miliarde de lei pentru valoarea PIB ( calculată pentru un avans în termeni reali de 5,5%, neconfirmat după prima jumătate a anului, când s-au realizat 4,1% sau 399 miliarde lei brut), acum ar trebui să reducem cumva deficitul mediu lunar pe T4 2018 sub pragul de 4 miliarde de lei (de la aproape -17 miliarde lei mai putem avansa doar până la circa -28 miliarde de lei).


Deşi traiectoria descendentă a ponderii veniturilor publice în PIB a fost inversată în 2018, ceea ce este un fapt îmbucurător, cheltuielile bugetului general consolidat la 9 luni au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani şi nu sunt semne că vor putea fi cumva limitate, mai ales după majorările de salarii şi pensii intervenite relativ recent.

Practic, oricâte „inginerii financiare” s-ar face, scadenţa politicii economice originale, de creştere pe scară largă a beneficiilor sociale, simultan cu reducerile de impozite (un soi de politică de stânga-dreapta, decontată dureros de cei prinşi la mijloc, îndeosebi clasa medie, micii întreprinzători şi persoanele aflate la început de carieră şi viaţă personală) va veni implacabil.

Aruncarea pisicii deja leşinate prin strângerea de circumstanţă a curelei investiţiilor în spitale, şcoli şi drumuri peste gardul constituit de finalul anului în curs nu ar face decât să amplifice problemele de păstrare a echilibrelor macroeconomice care se tot acumulează pentru anii electorali 2019 şi 2020.

Când va fi practic imposibil să mai ţinem pasul cu democraţia basmelor dublării sau triplării de venituri ( reale ?) pentru unii votanţi, mai mulţi, din banii pe care ar trebui să-i facă alţii, mai puţini.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Nu e mare lucru sa pastreze deficitul in limitele a 3 %.
    Reduci investitiile, amani platile pentru exercitiul bugetar viitor. Ei au nevoie de timp pentru subjugarea justitiei. Daca le reuseste, nu le pasa de o criza economico-financiara. Se bazeaza pe cei 2,5 milioane de dependenti.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Nu e mare lucru sa pastreze deficitul in limitele a 3 %.
    Reduci investitiile, amani platile pentru exercitiul bugetar viitor. Ei au nevoie de timp pentru subjugarea justitiei. Daca le reuseste, nu le pasa de o criza economico-financiara. Se bazeaza pe cei 2,5 milioane de dependenti.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: