fbpx

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

de Marin Pana , 4.11.2018

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru, INDIFERENT dacă rezultatul final a fost mai aproape sau mai departe de obiectivul asumat, acela de păstrare a soldului negativ pe traiectoria de ajustare pentru a obţine o valoare de circa 1% din PIB pentru deficitul structural.

Paradoxal, cel mai slab rezultat din execuţia bugetului public pe ultimul trimestru al anului s-a obţinut exact în 2015, când s-a reuşit atingerea unei valori foarte bune a soldului în raport cu practica şi cerinţele europene ( circa -1,4% din PIB pe cash, transpus apoi în doar -0,8% din PIB pe metodologia europeană).

Dacă facem trimitere la ultimele date comunicate oficial şi la experienţa din ultimii patru ani ( schimbările de obiceiuri şi de mentalitate în cheltuirea banilor publici se produc foarte greu) va fi foarte dificil de realizat pe parcursul trimestrului IV 2018 aproape o înjumătăţire a deficitului de circa două procente din PIB pe care ne-am obişnuit să-l facem pe final de an.

Raportat la ţinta de -2,97% din PIB stabilită pentru anul în curs, ar trebui ca ponderea minusului finanţelor publice pe T4 în total an să scadă brusc la mai puţin de jumătate faţă de situaţia din 2016 şi 2017, ca să nu mai vorbim că ar fi mai puţin de un sfert faţă de 2015 sau o treime în raport cu anul în care am ieşit din criza economică, 2014.

Evident, o asemenea ajustare în gestiunea banilor publici apare ca foarte puţin probabilă. Simplificat, în termeni absoluţi, în 2015 şi 2016 s-a ajuns la un minus pe ultimele trei luni ale anului de circa 15 miliarde de lei ( media ar fi de 5 miliarde de lei deficit pe lună) iar în T4 2017 s-a urcat la aproximativ 18 miliarde de lei ( adică 6 miliarde de lei pe lună).

Chiar şi profitând de eventuala atingere a estimării de 945 miliarde de lei pentru valoarea PIB ( calculată pentru un avans în termeni reali de 5,5%, neconfirmat după prima jumătate a anului, când s-au realizat 4,1% sau 399 miliarde lei brut), acum ar trebui să reducem cumva deficitul mediu lunar pe T4 2018 sub pragul de 4 miliarde de lei (de la aproape -17 miliarde lei mai putem avansa doar până la circa -28 miliarde de lei).

Deşi traiectoria descendentă a ponderii veniturilor publice în PIB a fost inversată în 2018, ceea ce este un fapt îmbucurător, cheltuielile bugetului general consolidat la 9 luni au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani şi nu sunt semne că vor putea fi cumva limitate, mai ales după majorările de salarii şi pensii intervenite relativ recent.

Practic, oricâte „inginerii financiare” s-ar face, scadenţa politicii economice originale, de creştere pe scară largă a beneficiilor sociale, simultan cu reducerile de impozite (un soi de politică de stânga-dreapta, decontată dureros de cei prinşi la mijloc, îndeosebi clasa medie, micii întreprinzători şi persoanele aflate la început de carieră şi viaţă personală) va veni implacabil.

Aruncarea pisicii deja leşinate prin strângerea de circumstanţă a curelei investiţiilor în spitale, şcoli şi drumuri peste gardul constituit de finalul anului în curs nu ar face decât să amplifice problemele de păstrare a echilibrelor macroeconomice care se tot acumulează pentru anii electorali 2019 şi 2020.

Când va fi practic imposibil să mai ţinem pasul cu democraţia basmelor dublării sau triplării de venituri ( reale ?) pentru unii votanţi, mai mulţi, din banii pe care ar trebui să-i facă alţii, mai puţini.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.11.2018

Un raspuns

  1. Dan T
    4.11.2018, 10:42 pm

    Nu e mare lucru sa pastreze deficitul in limitele a 3 %.
    Reduci investitiile, amani platile pentru exercitiul bugetar viitor. Ei au nevoie de timp pentru subjugarea justitiei. Daca le reuseste, nu le pasa de o criza economico-financiara. Se bazeaza pe cei 2,5 milioane de dependenti.

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR a redus dobânda de referință ca să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare” – Minuta ședinței din 15 ianuarie

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult

Stiri

Incertitudinea, cuvântul care definește începutul anului 2021 – sondaj AmCham

Razvan Diaconu

Incertitudinea cu privire la continuitatea afacerilor, evoluția crizei sanitare, a crizei economice și teama de eventuale schimbări de legislație sunt cele  mai mari provocări cu… Mai mult