Miniștrii de externe ai NATO vor dezbate vineri un pachet de sprijin militar pentru Ucraina, propus de Secretarul General al Alianței, Jens Stoltenberg, și care urmează să fie aprobat la summit-ul din iulie de la Washington.
Reuters prezintă elementele cheie ale planului secretarului general al NATO, dar și problemele care trebuie rezolvate înainte de summit-ul de la Washington din 9-11 iulie.
În contextul incertitudinii legate de viitorul sprijin al SUA pentru Ucraina din cauza posibilei reveniri a fostului președinte Donald Trump la Casa Albă, Jens Stoltenberg a propus ca ajutorul militar pentru Kiev să fie acordat pe termen mai lung, alături de un angajament financiar multianual.
Dar cele 32 de țări membre NATO au opinii diferite cu privire la acest plan. Miniștrii vor încerca să reducă aceste diviziuni la reuniunea lor de la Praga.
Propunerile lui Jens Stoltenberg: NATO să preia coordonarea donațiilor de arme și a livrărilor către Ucraina
Stoltenberg a propus ca NATO să preia coordonarea ajutorului militar internațional pentru Ucraina, conferind alianței un rol mai direct în războiul împotriva invaziei Rusiei, oprindu-se însă cu mult înainte de a-și angaja propriile forțe.
NATO ar urma să preia coordonarea donațiilor de arme și a livrărilor de la Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, condus de SUA, o coaliție ad-hoc de aproximativ 50 de națiuni, numită și grupul Ramstein, după numele unei baze aeriene americane din Germania unde s-a reunit pentru prima dată.
Alianța ar urma să coordoneze, de asemenea, instruirea forțelor ucrainene, o activitate în care atât Uniunea Europeană, cât și Marea Britanie sunt puternic implicate.
Mișcarea este văzută pe scară largă ca un efort de a oferi un anumit grad de „protecție împotriva lui Trump” prin plasarea coordonării sub o umbrelă NATO, oferind personalului militar al alianței mai multă autonomie pentru a-și face treaba cu mai puțină implicare politică directă.
Obstacole în calea asumării NATO a unui rol mai activ în relația cu Ucraina
Diplomații cred că o astfel de mișcare ar avea un efect limitat, deoarece SUA este puterea dominantă a NATO și furnizează majoritatea armamentului pentru Ucraina. Așadar, dacă Washington ar dori să taie din ajutorul occidental acordat Kievului, ar fi în continuare în măsură să facă acest lucru.
De asemenea, NATO va trebui să învingă rezistența din partea premierului ungar Viktor Orban, care a precizat că țara sa nu va lua parte la noul efort, argumentând că acesta aduce alianța mai aproape de un război catastrofal cu Rusia.
Alți membri ai NATO și ai Uniunii Europene și-au exprimat frustrarea față de blocarea persistentă de către Ungaria a ajutorului pentru Ucraina, despre care spun că se aliniază intereselor Rusiei.
Chiar și numele viitorului efort al NATO este controversat. Germania se opune ca acesta să fie numit „misiune”, de teamă să nu dea impresia că NATO merge la război cu Rusia.
De asemenea, NATO va trebui să depășească îngrijorările ucrainenilor, care consideră că plasarea coordonării sub egida NATO ar putea speria țările din afara alianței care nu doresc să fie asociate cu aceasta.
Problema financiară
Jens Stoltenberg a mai propus ca aliații să facă o promisiune financiară multianuală mare de ajutor militar pentru Ucraina, pentru ca țara să poată planifica mai bine și pentru a trimite un semnal atât Kievului, cât și Moscovei, că Occidentul va rămâne angajat pe termen lung.
Oficialii au vehiculat suma de 100 de miliarde de euro în următorii cinci ani, deși secretarul general nu a menționat public vreo cifră.
Această parte a planului s-a lovit de rezistență și scepticism în rândul unor aliați, care susțin că țările nu se pot angaja cu sume atât de specifice cu ani în avans, mai ales când viitoarele alegeri ar putea schimba politicile privind Ucraina.
Alte detalii rămân neclare, cum ar fi modul în care vor fi calculate suma totală și contribuțiile din partea fiecărei țări.
”Elefantul din cameră”: aderarea Ucrainei la Alianță
La summit-ul NATO de anul trecut de la Vilnius, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a șocat cu un mesaj nervos pe rețelele de socializare atunci când a devenit clar că țara sa nu va primi o invitație oficială de aderare la alianță.
Linia oficială a NATO este că Ucraina se va alătura alianței într-o zi, dar nu în timp ce țara se află în război.
„Viitorul Ucrainei este în NATO”, au declarat liderii NATO la summitul de la Vilnius.
De atunci, mai mulți aliați au încheiat acorduri bilaterale pentru a oferi arme și alte tipuri de sprijin Kievului pentru a acoperi diferența până când va deveni membru NATO, intrând astfel sub incidența clauzei de apărare „toți pentru unul, toți pentru toți” din cadrul articolului 5 al alianței.
Dar Ucraina și unii dintre susținătorii săi est-europeni din cadrul NATO continuă să facă presiuni pentru o invitație sau cel puțin o cale mai clară de aderare. Oficialii NATO deliberează dacă să vină cu un nou limbaj pentru o invitație adresată Ucrainei la summit-ul de la Washington.
„Aderarea Ucrainei va rămâne elefantul din cameră”, a declarat o sursă militară.
***
