Ce lasă în urmă Guvernul Ciucă

Guvernul Nicolae Ciucă a fost al 132-lea guvern din istoria României. A exercitat puterea executivă începând cu 25 noiembrie 2021 – pentru exact un an, șase luni și 17 zile – lăsând în urmă puține realizări și multe controverse.

Girat de președintele Iohannis, guvernul lui Nicolae Ciucă – pensionar, fost general – dar și președintele PNL, s-a născut din criza politică generată de scoaterea USR de la guvernare în toamna anului 2021. S-a bazat pe o puternică majoritate parlamentară, de 69%, oferită de coaliția PNL – PSD – UDMR și de voturile grupului minorităților naționale.

Un buget nefuncțional

Guvernul Ciucă lasă moștenire un buget cu mari probleme, conceput greșit de un ministru de finanțe de la PSD și care ar trebui ”reparat” la rectificare, probabil de un ministru de finanțe de la PNL (dacă se respectă protocolul Coaliției). O recunoaștere a problemei a apărut cu câteva zile înainte de schimbarea de ștafetă.

(Citește și: ”Adrian Câciu: Rectificarea bugetară va fi destul de complicată”)

Este un buget care n-a prevăzut corect scăderile din vânzara de energie și combustibili, care a rămas fără veniturile excepționale de anul trecut și care trebuie să acomodeze și noi creșteri salariale.

Asta în condițiile în care ținta de deficit asumată pentru anul în curs (ultimul în care regulile financiare europene sunt suspendate) este de 4,4% și deficitul după 4 luni este deja 1,74% din PIB.

(Citește și: ”Consiliul Fiscal: construcția bugetară pe 2023 indică un deficit de 5,7% nu 4,4% ținta asumată de Guvern”)

Problemele creșterii economice

România a avut în 2022 o creștere economică de top bazată pe consum, popularizată de toți vectorii guvernamentali, dar calitatea acestei creșteri este plafonată de limitele competitivității regiunilor sale de dezvoltare.

Producția industrială se menține pe trend de scădere, în ciuda faptului că prețurile energiei au scăzut.

În trimestrul 1 creșterea economică încetinise la 0,1% față de trimestrul anterior și la 2,3% față de aceeasi perioadă din anul precedent, ceea ce semnifică o scădere bruscă.

În plus, România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice semnificative, generate de situația conturilor internaționale afectate de deficitele fiscale foarte mari, dar și de pierderile de competitivitate a economiei. Poziția investițională a României rămâne negativă și a atins un nivel extrem de scăzut, în contextul în care ”fundamentele economice” sugerează că aceasta ar putea să fie mult mai bună.

Restanțe esențiale la jaloanele și încasările din PNRR

Până la acest moment, Guvernul Nicolae Ciucă a făcut plăți de puțin peste 210 milioane de euro din cele 6,35 de miliarde de euro care au intrat în bugetul Ministerului Finanțelor. Asta înseamnă 3,3% din banii trimiși de Bruxelles la București, sau 0,8% din banii alocați României de Comisia Europeană.

Banii primiți sunt prefinanțare PNRR (primită de toate statele membre UE cu PNRR-uri aprobate) și o primă cerere de plată aprobată.

(Citiți și: ”PNRR-ul și reformele, bilanț la rotativă: Ce jaloane am ratat și ce bani am pierdut/amânat”)

A doua cerere de plată (transmisă la Bruxelles în decembrie 2022) nu este nici azi aprobată, iar de o eventuală a treia cerere nu se mai vorbește din cauza amânării sau abandonării unor jaloane:

în mai 2023, România ar fi trebuit să atingă, de la începutul implementării PNRR, un număr de 164 de ținte și jaloane. A îndeplinit însă doar 92 (adică 56% din obligații), restul de 72 fiind încă în derulare, blocate sau bifate doar ”din pix”, unele fără să răspundă cerințelor europene.

Pentru a putea emite cererea de plată 3, coaliția trebuia să facă până la această oră reforma pensiilor, iar pentru a putea aplica la cererea de plată 4 (după 01 ianuarie 2024) ar fi trebuit deja să lucreze la reforma salariilor bugetarilor.

Politici fiscale

Guvernul Nicolae Ciucă a fost unul care a adus creșteri de taxe și impozite, pentru a crește ponderea veniturilor fiscale în Bugete. Între acestea:

• Creșterea cu 66% a impozitului pe chirii. Prin Art. 52 al O.G. 16/2022, Guvernul a aprobat creșterea impozitului la 10% începând cu 1 ianuarie 2023, față de 6% cât era anterior. (Era 10% dar se aplica o cotă forfetară de 40% din impozit, rezultând o cotă netă de 6%)
• Creșterea cu 60% a impozitului pe dividende. Prin O.G. 16/2022, Guvernul a aprobat creșterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, începând cu 1 ianuarie 2023.
• Creșterea TVA în Horeca. Prin O.G. 16/2022, Guvernul a aprobat creșterea TVA în domeniul Horeca de la 5% la 9%, începând cu 1 ianuarie 2023.
• Suprataxarea contractelor part-time. Prin Art. 68 al O.G. 16/2022, Guvernul a aprobat creșterea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS și CASS) pentru contractele cu normă parțială cel puțin la nivelul unui salariu minim pe țară întreg.
• Scăderea plafonului pentru TVA redus în cazul cumpărării de locuințe. Prin O.G. 16/2022, Guvernul a aprobat reducerea de la 700.000 lei la 600.000 lei a plafonului pentru aplicarea unei cote reduse de TVA, de 5%. În plus, de la 1 ian. 2023, cumpărătorii pot bebeficia de TVA de 5% doar la achiziția unei singure locuințe.
• Scăderea plafonului minim pentru plata CASS. Prin O.G. 16/2022, Guvernul a schimbat metoda de calcul a CASS (contribuția la asigurările sociale de sănătate), introducând plata CASS pentru cetățenii cu venituri sub echivalentul a 12 salarii minime, cât și creșterea CASS pentru venituri peste echivalentul a 24 de salarii minime.
• Firmele mai mici împinse spre impozitul pe profit. Prin O.G. 16/2022, Guvernul reduce numărul companiilor pentru care se aplică regimul microîntreprinderilor, adică o cotă de impozitare de 1-3% din venit. Astfel, foarte multe companii au trecut la regimul impozitării profitului, de 16%.

Marile proiecte guvernamentale

Marile proiecte ale acestui guvern sunt în domeniul Energiei – acord pentru dezvoltarea de reactoare nucleare mici modulare cu firma americană NuScale Power și acordul pentru extinderea capacităților Centralei nucleare de la Cernavodă – și Apărării – continuarea programului de achiziție F-16, achiziție de tancuri americane, blindate germane, submarine franțuzești.

Guvernul Ciucă a continuat și munca președintelui – ”România Educată”, noile legi ale Educației fiind azi la promulgare. Perspectiva intrării în vigoare a acestor legi nu a oprit greva de 3 spătămâni din Educație.

O importantă modificare a avut loc și în Justiție, unde a fost adoptat pachetul de legi ale Justiției, pachet criticat însă și de asociațiile magistraților, și la Bruxelles.

În planul politicii externe, Guvernul Ciucă bifează o mare înfrângere – ratarea aderării la Schengen în 2022.

Marile restanțe ale acestui guvern au legătură cu PNRR – lipsesc în continuare reforma sistemului de pensii, reforma sistemului de salarizare și capacitatea de a genera proiecte – indiferent de domeniu – care să fie finanțate prin acest plan de redresare.

(Citește și: ”PNRR-ul și reformele, bilanț la rotativă: Ce jaloane am ratat și ce bani am pierdut/amânat”)

Privit retrospectiv, guvernul Ciucă a vorbit mult despre ”prioritățile românilor”, dar a lucrat intens în beneficiul coaliției și președintelui.

Prima Ordonanță de Urgență, emisă chiar în seara de după depunerea jurământului, a conținut o ”relaxare” ai condițiilor care trebuia îndeplinite de cei impuși de partidele din coaliție pe posturile de prefecți sau subprefecți.

***