În contextul în care în Uniunea Europeană se discută tot mai des despre lupta împotriva schimbărilor climatice, este posibil să vă fi întrebat ce înseamnă neutralitate climatică și cum poate fi ea atinsă.
Ce efecte are schimbarea climatică
Atunci când se vorbește despre „neutralitate climatică” se are în vedere diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în mod special a emisiilor de dioxid de carbon (CO2).
Acumularea de gaze cu efect de seră în atmosferă duce la creșterea treptată a temperaturii medii globale și automat la topirea ghețarilor, creșterea nivelului oceanelor, precum și la fenomene extreme precum seceta ori deșertificarea.
Neutralitatea climatică mai este cunoscută și sub numele de „emisii nete zero”. Așadar, ce înseamnă neutralitate climatică?
Sintagma se referă la atingerea unui echilibru între emisiile de dioxid de carbon și reducerea dioxidului de carbon din atmosferă prin absorbanți. Un absorbant de CO2 este orice sistem care absoarbe mai mult CO2 decât emite, se arată într-un articol explicativ de pe site-ul Parlamentului European. Cei mai importanți absorbanți sunt solul, pădurile și oceanele.
Cu alte cuvinte, o societate devine neutră din punct de vedere climatic în momentul în care cantitatea de dioxid de carbon emisă de activitățile umane este absorbită în totalitate de sistemele absorbante. De aici vine și numele de „emisii nete zero”: nu înseamnă că activitățile umane nu vor mai emite deloc CO2, ci doar că vor emite suficient de puține încât gazele să poată fi absorbite și procesate de păduri, plante, oceane, mări, sol etc, astfel încât gazele nu se vor mai acumula în atmosfera Pământului, creând efectul de seră.
Ce înseamnă neutralitate climatică și când va fi atinsă de UE
Țările din Uniunea Europeană s-au angajat ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
A fost ales acest an deoarece experții din cadrul Grupului interguvernamental pentru schimbările climatice (IPCC) susțin că, pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius (care ar reprezenta un prag sigur din punctul de vedere al efectelor schimbărilor climatice), este esențial să ajungem la neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până la jumătatea secolului XXI.
În decembrie 2019, Comisia Europeană a prezentat Pactul Verde European („The European Green Deal”), planul prin care își propune să facă Europa neutră din punct de vedere al climei până în 2050. De asemenea, trebuie subliniat că Legea europeană a climei face neutralitatea climatică obligatorie din punct de vedere juridic (legea a fost adoptată de către Parlamentul European și Consiliul European în 2021).
Ce înseamnă neutralitate climatică – Acordul de la Paris
Obiectivul neutralității climatice nu este doar un obiectiv european. El apare și în Acordul de la Paris, un tratat internațional semnat în 2016 de 195 de țări din lume.
Scopul Acordului de la Paris este ca omenirea să păstreze creșterea temperaturii medii globale pe termen lung cu maximum 2 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială (preferabil cu maximum 1,5 grade Celsius). De asemenea, se specifică faptul că emisiile ar trebui reduse astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până la mijlocul secolului al XXI-lea.
„În vederea atingerii obiectivului pe termen lung privind temperatura […] părțile își propun să atingă cât mai curând maximul global al emisiilor cu gaze de seră, […] și să ia apoi măsuri de reducere rapidă în conformitate cu cele mai bune cunoștințe științifice disponibile, pentru a obținte un echilibru între emisiile din surse antropice (umane – n.r.) și absorbțiile prin absorbanți ale gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol […]”, se arată în Articolul 4 al Acordului de la Paris.
Emisii reduse cu 55% până în 2030
Revenind la ce înseamnă neutralitate climatică și la obiectivele europene, UE are și un obiectiv intermediar de reducere a emisiilor până în 2030. Inițial, ținta de atins până în 2030 a fost de a reduce emisiile cu 40% comparativ cu anul 1990 (acest obiectiv a fost stabilit în 2014). Ulterior, în anul 2020, obiectivul a fost actualizat la minimum 55% până în 2030 (comparativ cu 1990). Planul se numește „Pregătiți pentru 55”.
Planul „Pregătiți pentru 55” cuprinde reguli privind:
- comercializarea certificatelor de emisii;
- țintele naționale de reducere a emisiilor;
- absorbția cărbunelui în sectorul folosirii terenurilor;
- reducerea emisiilor din sectorul transporturilor.
Într-un alt articol de pe site-ul Consiliului European este explicat și mai în detaliu ce înseamnă neutralitate climatică: „A deveni „neutru din punct de vedere climatic” înseamnă reducerea cât mai mult posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar înseamnă și compensarea oricăror emisii rămase. Acesta este modul în care se poate obține un echilibru cu emisii nete zero. Un echilibru net de emisii zero este atins atunci când cantitatea de gaze cu efect de seră eliberată în atmosferă este neutralizată.”
Ce înseamnă neutralitate climatică și cum reducem emisiile de dioxid de carbon
Parcul Verde European presupune măsuri precum:
- investiții în tehnologii ecologice
- susținerea inovației
- contribuții la dezvoltarea unor forme de transport mai curate (tranziția de la benzină și motorină la transportul electric)
- decarbonizarea sectorului energetic (acesta este unul dintre cele mai poluante sectoare deoarece în continuare o mare parte din energie se obține arzând petrol, gaze naturale și alți combustibili fosili, ceea ce elimină în atmosferă dioxid de carbon; emisiile pot fi reduse dacă se fac investiții în energiile verzi – solară, eoliană, hidroenergie)
- modernizarea clădirilor astfel încât acestea să devină mai eficiente energetic
Înlocuirea combustibililor fosili cu energiile regenerabile va duce atât la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE, cât și la eliminarea dependenței UE de gazele din Rusia.
Foto: TheDigitalArtist / SD-Pictures / pixabay.com
Vă recomandăm și:
Țările cu cele mai mari rezerve de gaze: TOP 42. Pe ce loc e România
Cele mai bogate țări din Europa. TOP 10 state prospere și economiile lor
Cele mai bogate țări din lume. TOP 30 în funcție de produsul intern brut
