Ce a mai rămas din piața laptelui: Ministerul Agriculturii – analiză privind importurile. Se ia în calcul subvenționarea colectării laptelui produs în țară

Cantitățile mari de lapte importate din UE la prețuri extrem de mici distorsionează piața autohtonă a acestui produs, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. De aceea, oficialul a explicat că se va face o analiză a acestei situații și se ia în calcul subvenționarea activității de colectare a laptelui, astfel încât prelucrătorii să fie stimulați să lucreze cu fermierii autohtoni.

„I-am convocat pe producători, procesatori si retaileri să vedem ce anume conduce la această disfuncționalitate. Prețul este foarte mic. De exemplu, la Vatra Dornei și Botoșani, producătorii primesc doar 60 de bani pe litru. Un preț foarte mic.

Este foarte ciudat cum poate ajunge lapte atât de ieftin în România, cu 19 eurocenți. Dacă ne uităm pe lista prețurilor la lapte din Uniunea Europeană, vedem că sunt statele baltice cu 14 — 15 eurocenți pe litru, cel mai ieftin, noi figurăm cu 24 eurocenți pe litru, în timp ce prețul mediu este de 30 — 31 eurocenți pe litru.

Poate fi o justificare embargoul rus, pentru că anumite produse care ajungeau acolo rămân în UE, dar blocul comunitar afirmă că exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 10% către alte destinații. Pe de altă parte noi suntem invadați de lapte din state comunitare”, a declarat duminică Achim Irimescu, într-o emisiune a Pro TV.

Subvenții mascate în Ungaria și Polonia?

Producătorii și procesatorii de pe piața autohtonă a laptelui, a spus ministrul, reclamă subvenții mascate acordate de țările din care provin cantități masive de lapte, respectiv Ungaria și Polonia.

„Procesatorii mi-au spus că laptele care vine din alte state membre, respectiv Ungaria și Polonia, reprezintă sub o zecime din laptele procesat în România. Dar trebuie să avem în vedere și costurile legate de transport deoarece laptele este adus de la sute de kilometri…

De asta am solicitat să vedem ce se întâmplă. Ei reclamă că ar fi subvenții în statele respective pe care noi nu le cunoaștem. Îmi e greu să cred că așa este, pentru că toate subvențiile se notifică la Uniunea Europeană, dar vom verifica”, a explicat ministrul Agriculturii.

Datele statistice arată că sub o zecime din laptele procesat în România provine din alte state membre ale UE.

Subvenții la colectarea laptelui

„Soluția cea mai bună, nu spun însă că se și poate aplica, ar fi o subvenție care să acorde pentru colectarea laptelui. Teoretic, da, se poate aplica, practic numai cu două condiții: cu acordul Comisiei Europene și cu existența la buget a acestor bani. E greu de spus dacă ne-ar da acceptul CE. Ar trebui justificat prin reducerea prețului foarte ridicat”, a explicat ministrul Achimescu, posibila variantă de a interveni.

Eliminarea cotelor

De la 1 aprilie 2015 au fost eliminate cotele la lapte, iar producția a crescut automat, excesul de pe piață producând această „situație tragică pe piața laptelui”.

„Cine depășea cotele de lapte era penalizat, primea taxa pe supraproducție, când aveam cotele de lapte în UE. Statele care au depășit cotele au avut de plătit penalizări de un miliard de euro și acest lapte, acum, nu mai este penalizat, iar producția în exces, cumulată cu embargoul rus, a dus la o situație tragică pe piața laptelui”, a explicat Achim Irimescu.

Oservatorul european al prețului laptelui

„MADR nu are un mecanism de control al prețului pe piață, nici UE nu are, însă în blocul comunitar s-au adoptat în urmă cu câțiva ani trei măsuri — pachetul laptelui — care a prevăzut în primul rând un observator al laptelui care stabilește cine, ce câștigă și unde se duc banii. Problema este că nu funcționează foarte bine… Să-l creăm și noi în România, mi se pare o glumă, pentru că o data ce s-a creat la nivel european, noi ca parte a UE deja trebuia să avem stabilit exact cine colectează, care sunt prețurile prețurile și să informăm consumatorul, adică din prețul laptelui de un euro sau 4,5 lei, atât revine la producător, atât la procesator și atât la comerciant. Eu sper să funcționeze în mandatul meu, să îi dăm drumul acestui mecanism, deoarece consumatorul trebuie informat. Mi-aș dori o echilibrare cât mai bună a lanțului pentru că nimeni nu își dorește să dispară nici producătorul, nici procesatorul și nici retailerul. Toți au rolul lor în lanț”, a mai spus ministrul Irimescu.

Importurile au crescut în T1 cu peste 50%, față de aceeași perioadă din 2015

Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 54,1% (13.390 tone) în trimestrul I din 2016 față de aceeași perioadă a anului trecut, totalizând 38.120 tone, în timp ce în luna martie s-a majorat cu 62% (4.874 tone), până la 12.734 tone, comparativ cu perioada similară din 2015, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Față de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna martie 2016, unitățile de procesare au colectat o cantitate de lapte de vacă în creștere cu 1.679 tone (+2,2%). Producția principalelor produse lactate a crescut în luna martie 2016 comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2015 astfel: brânzeturi inclusiv brânza obținută exclusiv din lapte de vacă cu 1.704 tone (+27,4%), lapte de consum cu 3233 tone (+14,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare) cu 1996 tone (+13,4%), smântână de consum cu 332 tone (+6,2%), unt cu 26 tone (+2,7%).