sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 noiembrie, 2021

CCR transmite Comisiei Europene că decizia de constituționalitate a Secției speciale de investigare a infracțiunilor magistraților (SIIJ) este corectă, iar desființarea structurii respective nu poate fi realizată decât de Parlament.

„Decizia nr.390/2021 (referitoare la SIIJ – n.red.) nu poate fi modificată. În realitate, dacă se dorește desființarea SIIJ, aceasta se poate realiza numai prin lege adoptată de Parlament”, precizează CCR în documentul ce va fi transmis Curții Europene .

Această poziție este exprimată de CCR într-un punct de vedere transmis ministrului interimar al Justiției, Lucian Bode, pentru a-l sprijini pe acesta în elaborarea răspunsului adresat comisarului european pentru Justiție, Didier Reynders.


Răspunsul la solicitarea scrisoarea oficială a comisarului reprezintă o etapă procedurală ce precede declanșarea acțiunii de infringement împotriva României pentru că nu respectă principiul întâietății legislației europene.

(Citește și: „Polonia, 1 mil. de euro/zi amendă până la desființarea camerei disciplinare a Curții supreme – hotărâre CJUE„)

Curtea de Justiție a UE a declarat pe 18 mai 2021 că SIIJ încalcă legislaţia europeană și a precizat că instanțele naționale pot decide desființarea acesteia.

CCR susține însă că art. 148 din Constituţie consacră prioritatea de aplicare a dreptului european obligatoriu faţă de
dispoziţiile contrare din legile interne, deci hotărârea CJUE nu poate răsturna decizia de constituționalitate a CCR.

Ce menționează CCR în punctul de vedere transmis ministrului demis Lucian Bode:

„Rapoartele MCV, întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conţinutul şi efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european, pe care instanţa de judecată să le aplice cu prioritate, înlăturând norma naţională.


Cu alte cuvinte, art.148 alin.(2) din Constituție nu poate fi incident, deoarece rapoartelor MCV le lipsește caracterul de normă de drept european cu caracter obligatoriu. Prin urmare, judecătorul naţional nu poate fi pus în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislaţiei naţionale din moment ce ipoteza normativă a art.148 din Constituție, care permite acest lucru, nu își poate găsi aplicarea/incidența în situația rapoartelor MCV (…)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Considerăm că de esența principiului cooperării loiale este tocmai colaborarea eficientă dintre instituțiile abilitate de la nivel european cu cele de la nivel național, astfel încât să fie evitate anumite disfuncționalități de sistem.

Numai o asemenea abordare poate duce la prevenirea oricărui conflict de jurisdicție”.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: