CCR: minim 10 ani vechime, pentru procurorii acceptați la DNA și DIICOT
marți

19 octombrie, 2021

CCR a admis sesizarea Curții Supreme – la DNA și DIICOT nu pot fi acceptați decât procurori cu cel puțin 10 ani vechime

14 iulie, 2021

decizii curtea constitutionalaUPDATE: „Ar fi paradoxală plasarea celor două direcții specializate la cel mai înalt nivel ierarhic și compunerea acestora din procurori aflați la început de carieră a căror vechime nu le permite nici măcar promovarea în funcția de procuror la parchetul de pe lângă tribunal”, precizează CCR într-un comunicat referitor la decizia privind vechimea procurorilor de la DNA și DIICOT.

Comunicatul CCR:

Cu majoritate de voturi,


A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile art.II din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale (…)

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea, având în vedere structura ierarhică a Ministerului Public, a stabilit că legiuitorul are obligația constituțională să instituie, în plan vertical, condiții de acces generale și specifice în funcțiile de execuție aflate pe niveluri ierarhice diferite.

Dacă în cadrul aceluiași nivel ierarhic sunt organizate direcții specializate, legiuitorul poate stabili, în plan orizontal, condiții speciale sau derogatorii de acces în cadrul acestora față de cele generale și specifice deja existente; însă, marja sa de apreciere nu poate să se manifeste aleatoriu/arbitrar/subiectiv, ci ea trebuie să fie unitară și coerentă, cu respectarea principiului controlului ierarhic în cadrul Ministerului Public.

Vechimea în funcție este elementul obiectiv pe care se grefează orice procedură de concurs sau interviu pentru avansarea în grad profesional/nivel de parchet și reprezintă o condiție necesară oricărei activități desfășurate la nivel înalt sau specializat.


DNA și DIICOT sunt direcții specializate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție învestite cu instrumentarea unor cauze de o complexitate ridicată circumscrise combaterii criminalității organizate, terorismului sau corupției, după caz.

Reperul pentru stabilirea condiției de vechime necesare accederii la funcția de procuror în cadrul direcțiilor specializate este cea stabilită pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atât sub aspectul naturii vechimii (efectivă), cât și sub cel al temporalității sale (10 ani), astfel că, în niciun caz, standardul numirii în funcție nu poate fi inferior celui al promovării în funcție la nivelul antereferit. Totodată, specializarea poate implica o condiție superioară de vechime pentru accederea în respectiva funcție, dar nicidecum una inferioară.

Rezultă că este nu numai rațional, dar și imperativ din punct de vedere al exigențelor constituționale ca vechimea efectivă pentru numirea în funcțiile de procuror DIICOT sau DNA să reflecte poziția constituțională supraordonată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public, calitatea de structură specializată a acestor direcții, precum și caracterul superior al rangului dobândit.

Ar fi paradoxală plasarea celor două direcții specializate la cel mai înalt nivel ierarhic și compunerea acestora din procurori aflați la început de carieră a căror vechime nu le permite nici măcar promovarea în funcția de procuror la parchetul de pe lângă tribunal.

În consecință, vechimea efectivă în funcție pentru aceste numiri trebuie să fie cel puțin aceeași cu cea necesară pentru accederea în funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, art.II din legea analizată contravine poziției constituționale a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public și, totodată, încalcă egalitatea în drepturi, nu se integrează în ansamblul legislației și se constituie într-un element de incoerență legislativă.

Prin urmare, Curtea a reținut încălcarea art.1 alin.(3) și (5), art.16 alin.(1) și art.131 din Constituție.

Legiuitorului îi revine obligația de a pune de acord soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională cu decizia Curții Constituționale, sens în care urmează să modifice condițiile de vechime stabilite prin art.II [cu referire la art.79 ind.1 alin.(3) și art.87 alin.(2) din Legea nr.304/2004] și să le coreleze cu art.44 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Legea nr.303/2004.

Soluția Curții Constituționale consolidează poziția instituțională a celor două direcții specializate, valorificând specializarea, calificarea și experiența procurorilor.

****

Știrea inițială:

Curtea Constituțională a admis miercuri sesizarea instanței supreme care contesta reducerea de la 10 la 7 ani a condiţiei de vechime pentru procurorii DNA şi DIICOT, conform unor surse Agerpres. DNA și DIICOT, care se confruntă cu un deficit de 40% din personal), precum și ministrul Justiției, Stelian Ion, au cerut CCR respingerea sesizării, pentru a nu se ajunge la blocarea de facto a activității acestor parchete.

Apeluri publice pentru menținerea vechimii de șapte ani au lansat Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, trei asociații ale procurorilor și mai multe ONG-uri.

Această vechime de 10 ani impusă ca vechime pentru procurorii care doresc să lucreze la DNA și DIICOT a fost introdusă prin modificările propuse de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader și adoptate de coaliția PSD – ALDE în anii 2017 – 2018.

USR PLUS a înregistrat la Parlament un proiect ce diminua la șapte ani condiția vechimii, dar prevederea nu a fost votată în primul for, Camera Deputaților. Articolul a fost readăugat în timpul dezbaterilor din Senat și, în cele din urmă, amendamentul a trecut de Parlament, în luna mai.

Curtea Supremă, nemulțumită că la DNA și DIICOT ajung  procurori prea tineri

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reuniţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis în unanimitate sesizarea CCR din cauza unor nereguli conținute de legea votată în luna mai.

Printre altele, Curtea Supremă susținea că la DNA şi la DIICOT ar putea ajunge procurori ”prea tineri”, pentru că în calculul vechimii de 7 ani este luată şi perioada de 2 ani în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie, adică formarea profesională în cadrul Institutul Naţional al Magistraturii (INM). ”Noua vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror necesară pentru numirea în cadrul structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (adică DNA şi DIICOT – n.red.) este de 5 ani”, arată ICCJ, citată de News.ro.

Ministrul Justiției: Prin admiterea sesizării de către CCR lupta împotriva corupției și a criminalității organizate ar primi o grea lovitură

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a susținut și el că, prin admiterea sesizării de către CCR, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate ar primi o grea lovitură.

„Lupta împotriva corupției și a criminalității organizate trebuie să continue în ritm accelerat. Loviturile din ultimii ani, date inclusiv prin modificările legislative adoptate în legislatura trecută, constituie impedimente reale împotriva atingerii acestui scop (…) Cred că în toate trebuie să existe măsură și echilibru, cred că liniie roșii nu trebuie trecute, indiferent ce interese politice, ideologii și convingeri are fiecare dintre noi. Ordinea de drept, bunăstarea, siguranța și viața românilor sunt mai presus decât orice”, scria ministrul pe Facebook.

Memoriul amicus curiae transmis CCR de către DNA și DIICOT

Menținerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în DNA și DIICOT ar duce la o gestionare precară a fenomenului criminalității organizate și corupției la nivel înalt, au arătat DNA și DIICOT în memoriul amicus curiae trimis CCR.

De asemenea, au avertizat cele două direcții, revenirea la 10 de vechime va duce la creșterea riscurilor pentru ordinea publică și siguranța cetățeanului și la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de autoritățile naționale din perspectiva convențiilor internaționale împotriva corupției, strategiilor de combatere a criminalității organizate și corupției la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate și strategiei Uniunii Europene în materie de droguri.

Creşterea vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul DIICOT/DNA de la 6 ani la 8 ani şi apoi de la 8 ani la 10 ani a determinat reducerea bazei de selecţie a candidaţilor ce ar fi putut participa la procedurile de numire şi a dus la existenţa unui număr foarte mare de posturi vacante.

Memoriul DNA și DIICOT a fost susținut de Rețeaua de ONG-uri împotriva traficului de persoane și alte asociații civice.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

 

 

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr