CCR: Legea conversiei creditelor în franci elvețieni, neconstituțională. Se revine la legislația anterioară

7 februarie, 2017

Legea conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric este neconstituțională, în integralitate, a decis marți Curtea Constituțională, a anunțat presedintele CCR, Valer Dorneanu.

Consecința, a spus președintele CCR, este revenirea la legislația anterioară.

Reglementarea este neconstituţională, în primul rând, pentru că încalcă principiul bicameralismului, a mai precizat Dorneanu:

„Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a admis că legea este neconstituțională cel puțin din două mari motive.

Primul este încălcarea gravă a principiului bicameralismului, în sensul că de la propunerea legislativă care a început la Senat și până la actul adoptat de Camera decizională există o diferență substanțială.

Senatul a adoptat legea în formula pe care au redacta-o inițiatorii, iar la Camera Deputaților au fost modificate practic aproape soluțiile legislative, toate articolele. Or, potrivit practicii noastre constante, atunci când (…) se schimbă soluțiile substanțiale, se consideră că s-a încălcat principiul bicameralismului”, a explicat Valer Dorneanu.

Potrivit acestuia, faptul că a doua Cameră este decizională nu înseamnă că poate să adopta legea „într-un mod numai ei propriu”, fiind nevoie să țină cont și de expresia textelor adoptate în prima Cameră.

Comunicatul integral al CCR referitor la decizia de neconstituționalitate:

În argumentarea soluției, Curtea a reținut că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de dispoziţiile art.61 alin.(2) din Legea fundamentală.

Astfel, legea, în redactarea adoptată de Camera Deputaţilor, se îndepărtează în mod substanţial atât de textul adoptat în Senat, cât şi de obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă, prin modificările aduse, Camera decizională reglementând dispoziţii care nu au fost niciodată şi în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Aceste modificări sunt semnificative, de substanţă, și privesc lipsa acordului de voinţă în ceea ce priveşte operaţiunile de conversie a contractelor de credit și realizarea conversiei la cursul de schimb franc elveţian/leu valabil la data încheierii contractului de credit, iar nu la data conversiei.

De asemenea, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate reglementează o impreviziune aplicabilă ope legis, prevăzând expres obligaţia creditorilor contractelor de credit acordate în franci elveţieni de a efectua conversia în lei a soldului creditului exprimat în franci elveţieni la „cursul de schimb al Băncii Naţionale a României valabil la data încheierii contractului/convenției de credit în franci elvețieni”.

În jurisprudența sa (Decizia nr.623 din 25 octombrie 2016), Curtea a sancționat instituția impreviziunii aplicabilă ope legis, arătând că aceasta nu poate fi recunoscută, fiind în contradicție cu prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept, art.21 alin.(3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art.124 privind înfăptuirea justiției. Astfel, numai instanța judecătorească are competența şi obligația să aplice impreviziunea dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile existenţei acesteia.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Statistica împrumuturilor în franci elvețieni

Soldul creditelor în franci elveţieni (CHF), atât credite de consum cât și credite imobiliare, era echivalent cu 5,7 miliarde de lei în iulie 2016, potrivit celor mai recente statistici ale Băncii Naţionale a României (BNR). LA acea dată soldul de credite CHF înregistrase o scădere de 0,7 miliarde lei, în perioada martie-iulie 2016.
Numărul debitorilor persoane fizice cu credite denominate în franci elvețieni era de 51.334 în luna iulie 2016, în scădere de la 54.615 în luna martie 2016 (61.833 în luna noiembrie 2015 și 75.412 în noiembrie 2014). Persoanele fizice dețineau în bilanţul băncilor 53.794 de astfel de credite, potrivit informațiilor operative raportate de instituțiile de credit din România.
De asemenea, băncile mai deţineau, la sfârşitul lunii iulie 2016, 268 credite în franci elvețieni acordate unui număr de 234 de companii, în valoare echivalent de aprox. 130 milioane lei, se mai spune în statistica BNR.
Numărul creditelor în franci elveţieni era mai mic de jumătate faţă de finalul anului 2008, când instituţiile de credit deţineau în bilanţ 119.748 de credite în franci elvețieni, acordate persoanelor fizice, dintre care 17.395 erau ipotecare şi alte 37.685 erau credite de consum garantate cu ipoteci.
În 2008, numărul titularilor era de 110.638 de persoane fizice şi totalizau 12 miliarde de lei. În plus, băncile mai aveau în bilanţ aprox. 1.225 credite în valoare de 0,86 miliarde lei acordate unui număr de 993 de societăţi nefinanciare.
„În ceea ce privește ponderea în structură după tipul creditelor, informațiile operative relevă faptul că aproximativ jumătate dintre debitorii cu credite în franci elvețieni au contractat aceste împrumuturi pentru nevoi de consum, negarantate cu ipoteci. Datele operative arată că, la finele lunii iulie 2016, băncile aveau în bilanț 12.510 credite ipotecare şi 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci”, spune raportul BNR.

Cereri soluţionate deja

În perioada 16 ianaurie.2015 – 26 august 2016 au fost soluționate 33.528 de solicitări ale clienților privind creditele în franci elvețieni – din care 24.391 prin efectuarea de operaţiuni de conversie şi 9.137 prin efectuarea de operaţiuni de restructurare – din totalul de 57.298 de solicitări primite de instituțiile de credit de la clienți, – din care 31.270 pentru operaţiuni de conversie şi 26.028 pentru operaţiuni de restructurare.

În perioada ianuarie 2015 – august 2016, băncile au operat atât cesionări de credite în franci elvețieni cât şi răscumpărări în bilanţ de astfel de credite, fluxul net fiind de 283 de milioane echivalent lei, se mai arată în statistica BNR.

Legea a fost contestată de Guvernul Dacian Cioloș

Legea a fost contestată la CCR de către Guvern, care aprecia că reglementarea operează retroactiv.

Guvernul a considerat că aplicarea legii şi la creditele în derulare contravine principiului neretroactivităţii şi previzibilităţii legii, consacrate de Constituţie. Pe de altă parte, spune că aceste principii pot fi încălcate, dacă există un temei social, potrivit unui punct de vedere transmis Camerei Deputaţilor anterior adoptării proiectului.

Camera Deputaților, for decizional, a votat pe 18 octombrie proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elvețieni.

Pentru adoptarea proiectului s-au înregistrat 248 de voturi- unanimitate.

Față de varianta votată pe articole, la solicitarea PSD, din lege a fost eliminat plafonul maximum, de 250.000 de franci elvețieni, până la care se putea face conversia creditului.

Inițiatoarea legii a fost deputata PSD Ana Birchall, acum ministru delegat pentru Afaceri Europene, căreia i s-au alăturat mai mulți parlamentari, printre care liberalul Daniel Zamfir.

Impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, în cazul unora existând riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric, declara directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, la dezbaterea din Comisia Buget-Finanţe la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni.

„Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din dată tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (…) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Şi nu una sau două bănci riscă falimentul! Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic”, spunea atunci Nicolae Cinteză.