Mult așteptata motivare a CCR pe Decizia privind neconstituționalitatea interceptărilor făcute de SRI în dosarele penale a apărut. SRI nu mai poate pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică din investigațiile procurorilor, fiindcă nu este organ de cercetare penală, a explicat Curtea.
Decizia vulnerabilizează unele dosare aflate în momentul de față pe rolul instanțelor, din care unele foarte importante. Decizia lasă însă la aprecierea instanțelor hotărârea de a anula sau nu calitatea de probe a interceptărilor SRI din dosarele aflate în instanță.
Exemple de cazuri vulnerabile
Mihail Vlasov – condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul care are ca obiect încercările acestuia de a trasfera la Camera de Comerț și Industrie Registrul Comerțului.
Dosarul de trafic de influență al lui Dan Șova, în care Viorel Hrebenciuc și-ar fi folosit influența față de suspectul Dan Șova pentru a-l determina să inițieze o propunere legislativă privind amnistia și grațierea unor pedepse.
Viorel Hrebenciuc se angaja să-l ajute pe Dan Șova să devină președinte al PSD.
Cine nu mai poate face interceptări pentru Parchete
E vorba de orice instituție care nu este organ de urmărire penală, adică acele structuri care intră în sintagma ”altor organe specializate ale statului”, sintagmă declarată neconstituțională:
- SRI (“are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, conform art.13 din Legea nr.14/1992 (…) serviciile secrete ale statului nu sunt organe de urmărire sau de cercetare penală, nefiind prevăzute, ca atare, în Codul de procedură penală”, a clarificat CCR.
- Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI), serviciu secret al MAI (fostă Doi și un sfert). Este instituție autonomă a MAI, nu în subordinea Poliției, organ de cercetare penală.
Singurele instituții care mai pot face interceptări pentru procurori sunt, în acest moment:
- Parchetele (serviciile tehnice, însă doar DNA are, deocamdată)
- Direcția de Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române
Efectele Deciziei CCR asupra dosarelor
“Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie.
Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată.
În ceea ce priveşte hotărârile definitive, această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I”, explică CCR în motivarea publicată miercuri.
Se anulează automat interceptările din dosarele pe rol?
„CCR nu spune că se anulează interceptările din dosarele aflate pe rol, CCR spune că aceasta este o decizie care aparține instanțelor de judecată„, fiecare va decide cum în funcție de caz, a explicat pentru cursdeguvernare.ro expertul anticorupție Laura Ștefan, de la Expert Forum (foto).
”Similar, în privința revizuirii, Curtea spune că interceptările făcute de SRI pot fi cauză de revizuire. Dar asta presupune și acceptarea ei, a revizuirii, de către instanță. Vom vedea cum se va decide”.
Oricum, explică Laura Ștefan, „sunt foarte puține excepții ridicate, pentru că norma aceasta a intrat în vigoare abia în 2014”.
Efectele, în opinia Monicăi Macovei
Fostul minsitru de Justiție și actual europarlamentar Monica Macovei, susține că decizia va avea efecte foarte grave asupra dosarelor aflate în investigație sau pe rolul instanțelor, dar nu numai:
- „Dosarele aflate în anchetă – fie pe corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, fie pe crimă organizată, trafic de droguri, de ființe umane, de armament etc – se vor închide dacă interceptările sau alte mijloacele de supraveghere secretă sunt mijloacele de probă vitale sau fac legătura între probe de altă natură.
- Dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată vor avea aceeași soartă, vor fi și acestea închise din aceleași motive.
- CCR a permis ca decizia să fie folosită ca temei de revizuire și în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate similare înaintea publicării deciziei în Monitorul Oficial. Altfel spus, cei care au aflat de pronunțarea deciziei, cunoscând opinia CCR de neconstituționalitate, și până astăzi, când a fost publicată, au putut ridica excepții de neconstituționalitate, ca să scape de condamnare.
- Este dificil de înțeles de ce CCR nu a acordat un termen de implementare pentru un sistem complex și foarte scump. Motivarea deciziei suspendă practic interceptările de orice fel, în orice cauză, până la momentul în care DNA și DIICOT vor avea echipamentele și oamenii pentru a face propriile înregistrări, filaje etc.”
Recurs În Interesul Legii?
După ce vor exista câteva hotărâri contradictorii ale instanțelor, când unii judecători decid să anuleze probe, alții le acceptă, Parchetul General se poate adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe pe un Recurs In Interesul Legii, astfel încât Curtea Supremă să spună cum trebuie să soluționeze toate instanțele aceste cazuri.
Cât a ascultat, de fapt, SRI pentru Parchete
Potrivit Raportului de activitate dat publicității în octombrie anul trecut, SRI a pus în executare în 2014, 44.759 de mandate de interceptare a comunicaţiilor (o cadenţă de 122,6 mandate zilnic), cu următoarea distribuţie:
- 2.762 mandate de securitate naţională, din care 2,496 mandate pentru SRI
- 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului Public şi DNA.
După apariția motivării CCR, SRI nu va mai putea face interceptări decât pe mandate de securitate națională (cele 2.762 de mandate, care reprezintă doar 6,5% din total), ceea ce înseamnă că va avea și un surplus de personal calificat.
DNA cere 10,5 milioane de euro pentru a face față noilor reguli
DNA a comunicat, imediat după ce decizia a fost făcută publică, că va avea nevoie de aproximativ 10,5 milioane de euro pentru a rezolva problemele tehnice și de personal create, în condițiile în care pentru interceptarea comunicaţiilor și a oricărui tip de comunicare la distanţă (interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic sau prin orice alt mijloc de comunicare) va fi folosită infrastructura SRI.
„Menționăm că, pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicațiilor la distanță.
În situația în care ar fi necesare achiziții suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar crește în mod substanțial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”, precizează DNA, într-un comunicat.
Aceasta este doar o evaluare preliminară, atrage atenția DNA.
Pentru celelalte tipuri de supraveghere (filaj etc.), în afară de interceptarea telefoanelor, cheltuielile se ridică la 10,5 milioane de euro, sumă detaliată astfel:
- achiziționarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale – cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro;
- achiziționarea de logistică în materia interceptării comunicațiilor – cost estimat de aproximativ 415.000 euro;
- detașarea unui număr suplimentar de 130 de lucrători de poliție judiciară care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicațiilor interceptate, să realizeze supravegheri operative și înregistrări ambientale în spații publice sau private – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este în realitate mai mic, pentru că, prin detașare de la Ministerul Administrației și Internelor la D.N.A se realizează o economie corespunzătoare în bugetul ministerului);
- atribuirea / achiziția unui sediu secundar pe raza municipiului București în proximitatea sediului central al DNA (suprafață utilă de minim 1.000 1.500 mp și loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an;
- achiziționarea unui număr de 30 autovehicule de diferite tipuri – cost estimat de aproximativ 650.000 euro;
- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că acești polițiști dobândesc în timp cunoștințele specifice activității de supraveghere tehnică – cost estimat 200.000 euro
Cererea de creștere a bugetului a fost trimisă Ministerului Justiției
“Asigurarea acestor resurse condiționează desfășurarea, în continuare, cu aceeași eficiență, a activității de investigare a infracțiunilor de corupție, de către DNA.
Având în vedere aceste aspecte, conducerea DNA a transmis Ministerului Justiției, în cursul acestei zile (miercuri – n. red.), o adresă în care se explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată (…)
În prezent, Direcția Națională Anticorupție cooperează în vederea realizării activităților de supraveghere tehnică cu Serviciul Român de Informații (S.R.I.), care asigură suport logistic și tehnic pentru interceptarea comunicațiilor la distanță, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio – video și localizarea prin mijloace tehnice”, mai spune DNA.
Estimare DNA: Activitatea va reveni la standardele de acum ale investigațiilor abia în doi ani
„Raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achiziție, precum și pentru selecția și pregătirea personalului, în perioada imediat următoare, eficiența activității de supraveghere tehnică ar putea să scadă semnificativ, cu impact corespunzător asupra finalității investigațiilor efectuate în aceste cauze.
Estimăm că activitatea ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menționate anterior„, atrage atenția DNA.
DIICOT – 25 de milioane de euro
Mult mai efectată este Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), care abia acum își construiește un Serviciu tehnic, DNA fiind singura structură din Parchetul General care dispune acum de așa ceva.
Cu alte cuvinte, DIICOT și toate parchetele nu au mijloace tehnice de interceptare, nu au personal etc. În plus, va trebui amendată urgent Legea de organizare și funcționare, pentru a introduce noul Serviciu.
Anul trecut, DIICOT a aplicat 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaționalizate de către SRI.
De aceea, și nota de plată întocmită de DIICOT, tot preliminar, este sensibil mai mare – de aproximativ 25 de milioane de euro:
- 200 de polițiști (pentru întreaga rețea națională), care vor trebuie să fie instruiți în aceste activități
- Tehnică și autoturisme pentru toate unitățile din țară, nu numai pentru structura centrală
- Pentru a reveni la ritmul de acum al anchetelor va fi nevoie de unu – doi ani, potrivit declarațiilor făcute de procurorul – șef DIICOT, Daniel Horodniceanu.
Poliția: 30 de milioane de euro și 1.000 de angajări
Poliția a anunțat și ea că Decizia CCR impune o creștere a bugetului și angajarea a 1.000 de oameni care să suplinească golul lăsat de interdicția ca SRI să mai fie implicat în supravegherea tehnică din dosarele penale.
Evaluarea preliminară, 30 de milioane de euro, necesari pentru:
- suplimentarea cu 1.000 de posturi a structurii organizatorice a Poliţiei Române, care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară și să desfășoare activități specifice;
- achiziționarea de echipamente I.T., de comunicaţii, autovehicule de diferite tipuri, precum şi alte elemente de tehnică-operativă;
- realizarea unor programe de pregătire profesională, care să asigure că acești polițiști dobândesc cunoștințele necesare.
Parchetul General a identificat soluții împreună cu Poliția
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Interne au identificat soluţiile necesare pentru continuarea activităţii de urmărire penală în cauzele în care se apelează şi la aceste mijloace de investigaţie penală, pentru a nu fi afectată celeritatea şi eficienţa soluţionării dosarelor penale.
Totodată, s-a decis efectuarea unei analize periodice a eficienţei soluţiilor identificate şi a impactului asupra activităţii de urmărire penală la nivelul Ministerului Public”, precizează Parchetul General într-un comunicat transmis miercuri.
Ministrul Justiției a pregătit o OUG pentru folosirea infrastructurii SRI de către procurori
Odată cu publicarea motivării, s-a demonstrat că decizia este una „maximală”, așa cum se aștepta ministrul Justiției, Raluca Prună.
Ea a anticipat motivarea și a încercat să găsească soluții rapide pentru ceea ce urmează de joi.
Raluca Prună a declarat marți că a pregătit o OUG care să prevadă folosirea de către procurori și polițiști judiciari a infrastructurii SRI.
„Aceasta este soluţia care va fi avută în vedere prin ordonanţa de urgenţă pentru că asemenea infrastructură, şi dacă am avea un miliard de euro, nu am putea să o cumpărăm în 24 de ore”, a explicat Raluca Prună.
Dacă CCR a făcut ordine în reglementările privind supravegherea tehnică, va fi momentul să se clarifice pe termen lung cum ar putea funcționa mai eficient sistemul interceptărilor.
Ministrul Prună spune că după această soluție ar trebui să urmeze o dezbatere largă pe subiect: “Eu mă aştept să urmeze o dezbatere a societății, care trebuie să decidă dacă are resursele financiare, pe care le estimăm la un miliard de euro, pentru a duplica această infrastructură sau dacă se poate folosi în continuare infrastructura SRI-ului, asigurându-se eliminarea oricărei intervenţii umane, cu excepția poliţistului şi procurorului judiciar”, a mai declarat Raluca Prună.
Ea și-ar fi dorit însă ca Decizia CCR să conțină un termen până la care să se facă această trecere efectivă supravegherea efectuată doar de ogranele de cercetare penală.
Raluca Prună a dat exemplul Franţei, unde perioada de tranziţie de la un sistem la altul a durat 10 ani: „În Franţa a început o dezbatere în 2002 despre cum se fac aceste interceptări şi filaje, s-a adoptat o soluţie printr-un decret lege în 2006 şi are un termen de tranziţie până la sfârşitul lui martie 2016. Deci, Franţa, care cred că este un stat mai bogat decât al nostru a avut 10 ani de tranziţie. România în situaţia de acum nu are niciun fel de tranziţie. Este, realist vorbind, imposibil într-un termen atât de scurt”, a explicat ministrul Raluca Prună.
Soluția se referă însă exclusiv la interceptările la distanță.
Ce înseamnă supraveghere tehnică
- interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă (interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic sau prin orice alt mijloc de comunicare)
- accesul la un sistem informatic (pătrunderea într-un sistem informatic sau într-un mijloc de stocare a datelor informatice, fie direct, fie de la distanţă)
- supravegherea video, audio sau prin fotografiere (fotografierea persoanelor, observarea sau înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor, ori a altor activităţi ale acestora)
- localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice (folosirea unor dispozitive care determină locul unde se află persoana sau obiectul la care sunt ataşate)
- obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane (realizarea unui set de operaţiuni prin care este asigurată cunoaşterea conţinutului tranzacţiilor financiare şi al altor operaţiuni efectuate sau care urmează să fie efectuate prin intermediul unei instituţii de credit ori al altei entităţi financiare, precum şi obţinerea de la o instituţie de credit sau de la altă entitate financiară de înscrisuri sau informaţii referitoare la tranzacţiile sau operaţiunile efectuate de către o anumită persoană)
Infracţiunile pe care se poate cere aprobare pentru supraveghere tehnică
- cele contra securităţii naţionale
- infracţiunile de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism
- de spălare a banilor
- de falsificare de monede ori alte valori
- de falsificare de instrumente de plată electronică
- contra patrimoniului
- de şantaj
- de viol
- de lipsire de libertate
- de evaziune fiscală
- infracţiunile de corupţie şi alte infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie
- infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene infracţiunile care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de
- comunicaţii electronice
- infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.
