Curtea Constituţională a României a luat joi o decizie care blochează ceea ce s-ar putea numi în materie de incompatibilitate „efectul Mircea Diaconu”: un ales găsit incompatibil sau în conflict de interese de ANI pe o funcţie nu poate candida pe alta, eventual mai mare.
În cazul concret Mircea Diaconu, acesta a candidat pentru funcţia de europarlamentar, chiar dacă din cauza incompatibilităţii nu ar fi putut fi parlamentar în România.
Interdicția de a ocupa o funcție eligibilă pe o perioadă de trei ani se aplică tuturor funcțiilor eligibile prevăzute de Legea 176/2010, și nu doar funcției deținute în momentul în care s-a aflat în stare de incompatibilitate sau conflict de interese, a decis joi, Curtea Constituțională a României (CCR).
Vă prezentăm comunicatul transmis vineri de CCR:
Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, „a admis excepţia de constituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 sunt constituţionale în măsura în care sintagma “aceeaşi funcţie” se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute de art.1 din aceeaşi lege;
– a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a art.26 alin.(3) din Legea nr.176/2010 şi art.75 lit.b) din Legea nr. 393/2004;
– a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a art.46 alin.(1) din Legea nr.215/2001”, precizează Curtea Constituţională.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Decizia a fost luată în cazul deputatului Steluţa Cătăniciu, care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 alin. 2 din Legea 176/2010 în procesul cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI).
Art. 25 alin.2 din reglementare precizează: „Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”.
Potrivit deciziei de joi, sintagma „aceeaşi funcţie” echivalează cu „orice funcţie eligibilă” dintre cele enumerate la art. 1 al Legii, adică la toate persoanele obligate să-şi declare averile şi interesele.
Consecinţe
Toţi cei declaraţi definitiv în stare de incompatibilitate sau conflict de interese în altă calitate decât cea în care se află astăzi, îşi vor pierde actualele demnităţi şi funcţii deţinute.
Decizia vizează, de exemplu, parlamentarii care au fost aleşi locali înaintea alegerilor din 2012, printre care şi Steluţa Cătăniciu, în cazul căreia a fost dată decizia de joi a CCR.
Ea a fost declarată incompatibilă în calitatea de consilier local al Cluj-Napoca, întrucât a votat în Consiliul Local o hotărâre privind prelungirea unui contract cu Cooperativa Meşteşugărească Foto Optica, iar peste o lună, ca avocat, a reprezentat această firmă în litigiul cu CL Cluj-Napoca.
Mai trebuie să părăsească Parlamentul şi senatorul PNL Akos Mora (Foto), fost consilier judeţean în Mureş, în cazul căruia s-a ajuns la conflict de natură constituţională între legislativ şi ANI, exact din cauza sintagmei care a fost acum explicată limpede de CCR.
În decizia din 13 noiembrie 2013 a Curţii Constituţionale se preciza că „Senatul în plenul său are obligaţia de a hotărî, prin vot, cu privire la încetarea sau nu a calităţii de senator a domnului Mora Akos Daniel, ca urmare a constatării stării de incompatibilitate a acestuia de către Agenţia Naţională de Integritate”.
Prevalându-se tocmai de sintagma în cauză, Parlamentul a refuzat să pună în aplicare hotărârea instanţei şi decizia CCR.
„De data aceasta, Akos Mora îşi va pierde mandatul”, a explicat Laura Ştefan, expert anticorupţie, de la expert Forum.
Mircea Diaconu
În cazul europarlamentarului Mircea Diaconu, după ce Curtea Constituţională îşi va motiva decizia, ANI o va trimite la Parlamentul European împreună cu sentinţele definitive ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat pentru cursdeguvernare.ro preşedintele ANI, Horia Georgescu.
Forul european este cel care va trebui să-i retragă mandatul.
Mircea Diaconu a devenit europarlamentar, după ce a obţinut la alegerile din 25 mai 379.583 voturi, reprezentând 6,81% din voturile valabile exprimate, mult peste pragul de 5% necesar unui partid. Mai mult decât au câştigat UDMR (350.759 de voturi) şi PMP (345.973 voturi).
