Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

CCR: Eliminarea dreptului președintelui de a refuza numirea magistraților nu este neconstituțională, dar golește de conținut atribuțiile acestuia

de Vladimir Ionescu , 28.2.2018

Atribuţiile preşedintelui ar fi golite de conţinut dacă nu ar putea refuza numirea unui magistrat, însă eliminarea acestui drept nu încalcă legea fundamentală, se arată în motivarea deciziei CCR referitoare la modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Modificarea operată de majoritatea PSD-ALDE, de la art. I pct. 44 a legii de modificare, abrogă două aliniate din procedura de numire  judecătorilor și procurorilor, la intrarea în magistratură (nu la numirea în posturile de conducere).

Este vorba despre:

Art. 31  din Legea 303/2004

(3) Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunice de îndată Preşedintelui României.

Ce spune motivarea CCR, publicată marți seara:

  • “Cu privire la criticile de neconstituţionalitate privind art. I pct. 44 din lege, prin care se abrogă art. 31 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 303/2004, Curtea constată că acestea abrogă dispoziţiile legale referitoare la competenţa Preşedintelui României de a refuza o singură dată numirea în funcţia de judecător/procuror a judecătorilor/procurorilor stagiari care au promovat examenul de capacitate. (…) Dacă Preşedintele României nu ar avea niciun drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de conducere ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură dată, atribuţiile Preşedintelui României (…) ar fi golite de conţinut şi importanţă”, se precizează în motivarea publicată marţi pe site-ul CCR.
  • Curtea constată că eliminarea acestei atribuţii a preşedintelui nu ridică, totuşi, probleme de constituţionalitate, ea permiţând o consolidare a rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, ca entitate care gestionează, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, selecţia judecătorilor şi procurorilor.
  • “Prin urmare, Curtea constată că ‘refuzul’ Preşedintelui României nu avea şi nu putea avea caracter definitiv, fiind mai degrabă expresia unei consultări între autorităţi, astfel încât eliminarea sa nu aduce atingere atribuţiilor Preşedintelui. (…) De altfel, chiar şi în logica normei legale criticate, Preşedintele României tot extra legem poate purta o corespondenţă cu Consiliul Superior al Magistraturii, dacă identifică anumite probleme în numirea în funcţie a judecătorilor/procurorilor, dar revine Consiliului Superior al Magistraturii competenţa decizională de a-şi retrage eventual propunerea de numire, fără ca Preşedintele să poată respinge propunerea de numire astfel înaintată”, se mai menţionează în motivare.
  • În consecinţă, CCR a stabilit că art. I pct. 44 din legea criticată nu încalcă prevederile constituţionale.

Opinia separată a Liviei Stanciu

Opinia separată a Liviei Stanciu a vizat, printre altele, limitarea, la un singur refuz motivat, a dreptului preşedintelui României la numirea în funcţiile de conducere de rang înalt de la nivelul Parchetului General, DNA şi DIICOT:

  • “Numirea şi revocarea din funcţiile de conducere de la nivelul ÎCCJ, PÎCCJ, DNA şi DIICOT, aşa cum prevede, în prezent, Legea nr.303/2004, reprezintă încă un element de concretizare în planul legii organice a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. (…) Prin acest mecanism de numire şi revocare din funcţiile de conducere de la ÎCCJ, PÎCCJ, DNA şi DIICOT se realizează colaborarea loială în spiritul Constituţiei între autorităţile statului, în speţă între un exponent al puterii executive (…) şi exponenţi ai autorităţii judecătoreşti (…), fiind astfel asigurat controlul reciproc şi echilibrul între aceste autorităţi ale statului”, se arată în opinia separată.
  • Potrivit Liviei Stanciu, procedurile existente până în prezent au reprezentat fundamentul pentru realizarea unei justiţii reale în România, datorită unui mecanism tripartit ce includea preşedintele României, ca demnitar ales direct de către cetăţeni, cu cea mai mare legitimitate democratică, ministrul Justiţiei, ca reprezentant al Guvernului, şi CSM, în calitate de garant al independenţei justiţiei alcătuit din reprezentanţii magistraţilor.

CCR a constatat, pe 30 ianuarie, că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este, în ansamblul său, constituţională în raport cu criticile formulate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Sănătății: Tragedia de la Săpoca putea fi evitată. Sorina Pintea susține că ar fi fost finanțate posturi suplimentare

Razvan Diaconu

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, spune că puteau fi evitate erorile care au dus la tragedia de la Spitalul de psihiatrie de la Săpoca, în care… Mai mult

Europa

Guvernul britanic abrogă legea din 1972 de aderare a UK la UE. Abrogarea intră în vigoare la 31 octombrie

Iulian Soare

Secretarul britanic pentru Brexit, Steve Barclay (foto), a semnat duminică ordinul de aplicare a legii care o abrogă pe cea din 1972, care stabilea aderarea… Mai mult

Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Câștiguri de până la 4,5% pe an pentru participanții la fondurile de pensii private obligatorii

Adrian N Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au înregistrat pentru participanții lor rate de rentabilitate anualizate de 3,9% până la 4,5%, în iulie, potrivit datelor… Mai mult

Europa

Prognoza guvernului de la Londra: Penuria de alimente, combustibil și de medicamente care va însoți Brexitul fără acord cu UE

Iulian Soare

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente şi medicamente dacă părăseşte Uniunea Europeană fără un acord de tranziţie, riscând blocarea porturilor şi… Mai mult

Stiri

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Adrian N Ionescu

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul… Mai mult