Mai multe dintre modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt neconstituționale, a decis luni CCR, cu majoritate de voturi.
Legea se va întoarce la Parlament.
Judecătorii CCR au considerat neconstituționale mai multe modificări, printre care se numără cele referitoare la răspunderea magistraților și la atribuțiile președintelui României, conform declarațiilor președintelui Curții, Valer Dorneanu:
„După o ședință maratonică, mai exact care a durat cam cât două maratoane, am reușit să ne pronunțăm cu privire la Legea cu privire la Statutul magistraților. Cu privire la această contestație, o să primiți comunicatul de presă detaliat (…).
Am admis o serie de critici care vizează critici intrinseci referitoare la mai multe texte din cuprinsul legii (…). Unele dintre aceste critici, care vizau mai ales răspunderea magistratului, au fost admise și am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei-credințe și a gravei neglijențe”.
Întrebat care a fost soluţia CCR referitoare la criticile PNL privind competenţa preşedintelui de numire a procurorilor, Dorneanu a precizat, citat de Mediafax: „Unele (critici, n.r.) au fost respinse ca nemotivate, iar altele au fost admise şi ele privesc mai buna definire a împărţirii atribuţiilor între CSM şi preşedintele României”.
Potrivit președintelui CCR, există și o opinie separată.
Obiecțiile analizate luni de CCR au fost formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și de 56 de deputaţi PNL.
Plenul Senatului, camera decizională, a adoptat pe 19 decembrie aceste modificări, cu 80 de voturi ”pentru” şi niciun vot împotrivă.
În ceea ce privește răspunderea magistraților, prevedere declarată neconstituțională de către CCR, ea a fost formulată de senatorul PSD Șerban Nicolae și stabilește că Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară, după ce prejudiciul cauzat a fost acoperit de stat.
Diferenţa faţă de actuala lege este sintagma “se întoarce în mod obligatoriu”, faţă de “se poate îndrepta”, cum prevede Legea 303.
De asemenea, “termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al statului prevăzut la alin 8 este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul” faţă de “termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an”.
Reamintim că, pe 23 ianuarie, Curtea a declarat neconstituționale patru puncte din articolul I al Legii privind organizarea judiciară și a respins, cu majoritate de voturi, obiecţiile referitoare la celelalte dispoziţii ale actului normativ.
Cea de-a treia reglementare modificată în ritm accelerat de către Parlament – Legea 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii – va fi discutată pe 13 februarie.
