CCR: completurile de 3 sunt nelegal constituite. Miza și posibile consecințe

UPDATE:

Ludovic Orban cere demisia judecătorilor CCR:

„Avem 5 cetățeni capabili în orice moment de o lovitură de stat”

Ludovic Orban solicită „imperativ” demisia imediată a judecătorilor CCR, după decizia de miercuri:

Este stupefiantă decizia de astăzi a Curții Constituționale referitoare la completurile de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astăzi vedem rațiunea pentru care această decizie a fost amânată de patru ori, aparent în mod inexplicabil, rațiunea a fost aceea de a fi schimbată componența Curții Constituționale pentru a se realiza „majoritatea lui Dragnea”.

PSD a reușit prin politrucii pe care i-a instalat la Curtea Constituțională să obțină compromiterea acestei instituții fundamentale în orice democrație(…)

Astfel, de astăzi nu mai avem o Curte Constituțională a României, care să judece în funcție de Constituția țării, ci avem 5 cetățeni capabili în orice moment de o lovitură de stat. Acești indivizi se consideră deasupra voinței poporului român, deasupra Constituției și deasupra democrației.

Solicit în mod imperativ demisia de îndată a judecătorilor Curții Constituționale care au fost favorabili acestei decizii și, ulterior, revizuirea hotărârii de astăzi (…)

Fac apel către toți magistrații să își mențină integritatea, să nu cedeze indiferent de presiunile care se vor face la adresa lor și să-și mențină deciziile luate în mod echilibrat, imparțial și profesionist.

UPDATE: Reacția USR:

Justiția din România a primit o „nouă și devastatoare lovitură”, arată USR într-un comunicat de presă, după ce Curtea Constituțională a admis sesizare lui Florin Iordache pe completurile de 3 judecători de la Înalta Curte.

„Decizia de astăzi a Curții Constituționale, la sesizarea lui Florin Iordache, servitorul credincios al lui Liviu Dragnea, arată de ce este esențial pentru statul de drept și democrația din România să fie adoptată propunerea USR de reformare a CCR, prin introducerea condiției ca persoanele numite judecător constituțional să nu fi fost membru în vreun partid politic în ultimii nouă ani”, arată USR.

„Este o nouă decizie dintr-un șir mai lung de decizii care au arătat că actualii judecători ai Curții Constituționale au îndepărtat instituția de la rolul său fundamental de gardian al Constituției. În ultimii ani, CCR a fost transformată într-un jucător politic, într-un actor cheie pus în slujba intereselor PSD și ale lui Liviu Dragnea. Curtea, în componența sa actuală, a ajutat la dezincriminarea unor fapte de corupție, a limitat atribuțiile președintelui României și a tras concluzii despre ce dosare trebuiau procurorii să claseze. În speța de față, degeaba au fost aduse argumente potrivit cărora toți judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt specializați în materie de corupție. CCR, în actuala componență colorată politic, a decis să-i ajute pe toți infractorii judecați în ultimii 16 ani pentru fapte de corupție”, a spus președintele USR, Dan Barna, citat în comunicat.

„De decizia de astăzi a CCR ar putea beneficia toți cei judecați și condamnați pentru fapte de corupție de un complet de trei judecători în perioada 2003-2019. Pe listă se află Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman, Darius Vâlcov, condamnat în prima instanță la 8 ani de închisoare cu executare, Viorel Hrebenciuc, condamnat în prima instanță la 2 ani de închisoare cu executare, Radu Mazăre, condamnat definitiv la 9 ani de închisoare, baronul de Constanța Nicușor Constantinescu, condamnat definitiv la 5 ani de închisoare, Dan Șova și mulți alții”, arată USR.

UPDATE: Președintele Înaltei Curți, Cristina Tarcea, a declarat, pentru Mediafax, că judecătorii ÎCCJ trebuie să aștepte motivarea Curții Constituționale privind conflictul ÎCCJ-Parlament, precizând însă că „pentru dosarele pe rol, înseamnă ceea ce s-a întâmplat și cu completele de 5”.

„Nu pot să-mi dau seama până când nu văd motivarea Curții. Pentru dosarele pe rol, înseamnă ceea ce s-a întâmplat și cu completurile de 5, trebuie să constituim completuri specializate cu tot riscul de blocare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în situațiile de care vorbim de incompatibilități, să le repartizăm din nou unor completuri și să vedem cu celelalte dosare care au fost deja pronunțate prin hotărâri definitive ce se va întâmpla. (Mă refer la dosarele -n.r.)care au fost cu condamnări definitive, pentru că cele aflate pe rol în prezent nu mai sunt foarte multe, dar problema este cu cele din 2003 până în 2019”, a declarat Cristina Tarcea, fiind întrebată ce se va întâmpla cu dosarele aflate pe rolul Instanței Supreme.

Chestionată referitor la faptul că dosarele cu sentință definitivă până la 1 ian 2019 vor fi reluate pe completuri de 5, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a replicat: „Ele sunt soluționate definitiv, doar dacă prin decizia de astăzi, CCR deschide vreo cale de atac împotriva hotărârilor definitive și pentru aceste dosare. De aceasta am spus că trebuie să așteptăm decizia Curții”.

UPDATE: CCR a transmis un comunicat referitor la decizia de miercuri:

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

• 1. A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.
• 2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior  Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

Ce înseamnă punctul 2. din comunicatul CCR:

Dosarele înregistrate pe rolul Curții Supreme și soluționate în primă instanță a acesteia până în ianuarie 2019, dar care nu au primit soluție definitivă până la momentul deciziei (miercuri, 3 iulie) urmează să fie rejudecate de la zero.

Beneficiarii acestei decizii, conform G4Media:

Darius Vâlcov sau familia Cosma scapă de condamnările primite la fond. În februarie 2018, Vâlcov a fost condamnat la 8 ani cu executare de un complet de 3 judecători al ICCJ nespecializat pe corupţie.

Fostul preşedinte al CJ Prahova, Mircea Cosma, a primit tot 8 ani cu executare şi fiul lui, fostul deputat PSD, Vlăduţ Cosma, a primit 5 ani, tot din partea unui complet de 3 judecători nespecializat pe corupţie.

De asemenea, fiica fostului baron PSD, deputata Andreea Cosma, a fost condamnată în decembrie anul trecut la 4 ani de închisoare tot de către un C3 nespecializat pe corupţie.

Într-o situație specială se află Elena Udrea, Alina Bica, Dan Șova și Constantin Niți, acre au beneficiat și de decizia CCR privind completurile de cinci judecători.

Acum, ei beneficiază şi de a doua decizie CCR care a constatat şi compunerea nelegală a completurilor de 3 judecători.

În unele dintre cazuri va interveni prescripția, adică inculpații vor scăpa definitiv.

***

Știrea inițială:

Completurile de trei de la instanța supremă au fost nelegal constituite, pentru că legea impunea completuri specializate la instanța de fond, a decis miercuri Curtea Constituțională, după mai multe amânări.

Potrivit unor surse Mediafax, hotărârea a fost luat cu un scor foarte strâns – de cinci la patru.

Concret, judecătorii constituționali au admis miercuri sesizarea lui Florin Iordache pe această chestiune, sesizare ce l-ar fi putut eventual scăpa pe Liviu Dragnea (nu l-ar fi salvat automat, ci ar fi existat o șansă la rejudecarea procesului) de condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare pe care o execută în acest moment, dacă decizia venea anterior condamnării definitive.

Întrucât deciziile CCR nu se aplică retroactiv, hotărârea nu are efect asupra situației lui Liviu Dragnea, condamnat definitiv, pe 27 mai, la trei ani și șase luni de închisoare cu executare.

Ce procese în curs sau în termen de atac vor fi reluate va lămuri motivarea deciziei CCR.

Miza discuției: Sute de sentințe din dosare de corupție ar putea fi anulate

Sesizarea CCR pe tema copleturilor specializate a fost făcutăde Florin Iordache, în calitate de președinte delegat al Camerei Deputaților, în intervalul de câteva zile în care Liviu Dragnea a fost internat din cauza herniei de disc.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache susţinea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a generat un conflict juridic de natură constituțională atunci când a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În plus, Iordache a cerut CCR să ofere și o cale de “remediere” a “nedreptății” făcute acuzaților prin nerespectarea legislației. PSD își dorește ca pe baza unei decizii care să constate conflictul constituțional să se legifera anularea tuturor condamnărilor definitive pronunțate.

Legea 78/200o prevedea ca faptele de corupție și asimilate să fie judecate, în primă instanță, de completuri specializate, dar nicio reglementare nu a lămurit ce înseamnă acestea și cum ar trebui formate.

Judecătorii de la Curtea Supremă sunt cei mai calificați și toți sunt specializați pe analiza dosarelor de corupție, a explicat ICCJ, iar o eventuală decizie ar putea afecta, numai la Curtea Supremă, peste 170 de dosare care intră sub incidenţa legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Astfel de cazuri s-au judecat pe fond și la instanțe inferioare (la Curtea Supremă ajung dosarele înalților funcționari, ale demnitarilor etc.), însă, așa că numărul total al cazurilor ce ar fi anulate ar fi mult mai mare.

În replică, Cristina Tarcea a arătat că vicepreşedintele Camerei Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate.

În Europa, doar Austria are completuri specializate la Curtea Supremă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis la Curtea Constituțională, în argumentarea punctului său de vedere referitor la specializarea completurilor de judecată, un răspuns primit de la Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană. Conform situației prezentate de Rețeaua UE, doar Austria are, la nivelul instanţelor supreme, completuri specializate în dosare de corupţie.

Potrivit documentului, au fost primite 19 răspunsuri, acestea fiind grupate pe trei categorii.

• 13 state care nu au la nivelul Curţii Supreme, nici la nivelul altor instanţe inferioare completuri specializate în cauze de corupţie: Germania, Lituania, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Suedia, Olanda, Polonia, Finlanda, Cipru, Norvegia, Spania, Marea Britanie.
• 5 state care nu au la nivelul Curţii Supreme completuri specializate în cauze de corupţie, dar au la nivelul altor instanţe fie completuri specializate, fie judecători specializaţi: Croaţia, Slovacia, Cehia, Grecia, Slovenia. Slovenia are secţii specializate la nivelul a 4 instanţe, competente să judece mai multe categorii de infracţiuni, printre care şi infracţiuni de corupţie.
• Austria are la nivelul Curţii Supreme completuri specializate în cauze de corupţie.

Concluzie:Cu excepţia Austriei, Curţile Supreme afiliate Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană nu au completuri specializate în cauze de corupţie.

UE a avertizat că este pregătită să ia măsuri împotriva României

În ianuarie, când în România a devenit iminent riscul unei OUG  ce ar fi anulat hotărârile completurilor de cinci judecători de la ICCJ, Comisia a explicat de mai multe ori că “autoritatea de lucru judecat este o componentă esențială a statului de drept”.

“Stabilitatea raporturilor juridice, inclusiv respectul pentru sentințele definitive (”res iudicata” – autoritatea de lucru judecat), este o componentă esențială a statului de drept.

Așa cum a decis Curtea Europeană de Justiție, e important ca deciziile instanțelor care devin definitive să nu mai poată fi puse în discuție”, arăta Comisia Europeană în poziția sa oficială referitoare la OUG pregătită de ministrul Justiției în legătură cu completurile de cinci judecători. Problema este aceeași și la actuala încercare a coaliției de a obține anularea hotărârilor .pronunțate de completurile de trei.