marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 aprilie, 2016

ccrJudecătorii Curţii Constituţionale vor analiza pe data de 4 mai sesizarea de neconstituţionalitate a două articole din Legea alegerilor locale, depusă de jurnalistul Liviu Avram, unul dintre articole vizând desemnarea primarilor prin alegeri într-un singur tur de scrutin, anunță News.ro.

Sesizarea a fost înregistrată marţi la CCR.

Două articole din Legea alegerilor locale, printre care şi cel care prevede alegerea primarilor într-un singur tur, vor fi analizate de Curtea Constituţională, în condiţiile în care o judecătoare de la Tribunalul Bucureşti a admis, sâmbătă, o contestaţie formulată de jurnalistul Liviu Avram, după ce i-a fost respinsă candidatura ca independent la Primăria Capitalei pe motiv că, în loc de 18.000 de semnături de susţinere, a depus o listă cu doar trei semnături, judecătoarea trimiţând sesizarea Curţii Constituţionale.

(Citiți și: ”Excepția de neconstituționalitate ridicată de Liviu Avram la Legea alegerilor locale, înregistrată la CCR”)


Articolul 50, alineatul 2 din Legea 115/2015 privind alegerile locale, impune candidaţilor independenţi să depună o listă cu susţinători de cel puţin 1% din numărul alegătorilor, ceea ce pentru municipiul Bucureşti ar însemna peste 18.000 de semnături.

Odată cu contestaţia faţă de respingerea candidaturii, Liviu Avram a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50 alineatul 2 din Legea alegerilor locale, pe motiv că reprezintă o ingerinţă excesivă asupra dreptului de a fi ales.

Prin aceeaşi acţiune, Liviu Avram a solicitat extinderea controlului de neconstituţionalitate şi asupra articolului 101 alineatul 2 din aceeaşi lege, cel prin care se stabileşte că este ales primar candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi, adică majoritatea relativă, şi nu cel care primeşte majoritatea voturilor exprimate, aşa cum a prevăzut legea până la alegerile din 2012.

În demonstrarea argumentaţiei sale, candidatul a arătat că, prin cele două reglementări, Parlamentul a impus o exigenţă excesivă de reprezentativitate când a reglementat intrarea în competiţia electorală a candidaţilor independenţi, dar a coborât sub standardul constituţional condiţia de reprezentativitate atunci când a reglementat rezultatul competiţiei electorale.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În opinia sa, cele două articole prezintă simptomele unei manipulări a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere, practică sancţionată de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în Codul de bune practici în materie electorală.

Alegerile locale se vor organiza pe data de 5 iunie.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: