miercuri

17 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 noiembrie, 2017

Petre Lăzăroiu și Daniel Morar, judecători CCR, la ieșirea din sala de Consiliu, unde s-a discutat sesizarea lui Călin Popescu Tăriceanu

La o zi după Raportul extrem de critic privind MCV, Curtea Constituțională a dezbătut joi sesizarea președintelui Senatului referitoare la posibilul conflict juridic de natură constituțională declanșat atunci când DNA a dechis Dosarul Belina.

Răspunsul pe care urmează să-l stabilească CCR este dacă procurorii au voie să ancheteze oportunitatea și împrejurările adoptării unei hotărâri de guvern.

Pronunțarea a fost amânată pentru 23 noiembrie.


Ținând cont că judecătorii CCR au stabilit în februarie, când au discutat sesizarea pe OUG 13, că procurorii nu pot verifica oportunitatea unei legi sau orodnanțe d eurgență, o hotărâre în același sens pronunțată acum ar însemna o superimunitate pentru miniștri legat de actele semnate în timpul mandatului.

Miza concretă o reprezintă Dosarul Belina, în care DNA investighează cum au ajuns Insula Belina și Brațul Pavel în proprietatea Consiliul Județean Teleorman și apoi la firma Tel Drum.

Dacă CCR va decide că procurorii nu au voie să cerceteze oportunitatea și împrejurările adoptării HG-urilor, dosarul, în care este urmărită penal Sevil Shhaideh și parlamentarii au respins cererea ridicării imunității Rovanei Plumb, va fi închis.

Pledoaria ministrului Justiției: DNA nu are competenţe de a ancheta legalitatea emiterii unei Hotărâri de Guvern

Din partea autorităților care au sesizat CCR, cel care a pledat cauza existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și DNA a fost chiar minsistrul Justiției, Tudorel Toader.


„Decizia nu va fi de speţă, ci una de principiu, care va delimita competenţele Ministerului Public în raport cu Guvernul. (…) Preşedintele Senatului vrea să afle dacă este legal ca DNA să verifice legalitatea sau oportunitatea unei Hotărâri de Guvern. (…) Noi considerăm că sesizarea este admisibilă”, le-a spus Toader judecătorilor CCR.

În opinia Guvernului, a mai spus acesta, sesizarea lui Călin Popescu Tăriceanu este admisibilă, iar DNA nu poate ancheta legalitatea, oportunitatea sau circumstanţele emiterii unei Hotărâri de Guvern, pentru că legalitatea unui astfel de act normativ este de competenţa instanţei de contencios administrativ.

”Substanţa conflictului juridic de natură constituţională rezultă din această competenţă a DNA, a Ministerului Public. Când el se vede în faţa unei posibil hotărâri de guvern adoptată în condiţii de nelegalitate, el, DNA, poate să verifice legalitatea HG, poate DNA să-i ia din competenţa judecătorului de la contenciosul-administrativ. Sigur, convingerea noastră este că nu. Jurispudenţa Curţii este în acelaşi sens.

Legea specială statuează aceeaşi direcţie. Procurorul de la DNA nu anchetează legalitatea, oportunitatea, împrejurările, circumstanţele, dar el are competenţa legală în îndeplinirea misiunii conferită de Constituţie şi actele infraconstituţionale de declanşare a mecanismelor constituţionale pentru verificarea legalităţii hotărârii de guvern, declanşează mecanismele constiţionale, sesizează instanţa de contencios, dar nu se substituie instanţei de contencios, nu se substituie guvernului. Competenţa de apreciere a legalităţii actului legislativ, HG, este o competenţă exclusivă a instanţei de contencios.

Competenţa de apreciere a oportunităţii, a împrejurărilor, circumstanţelor emiterii actului administrativ rămâne în sarcina exclusivă a decidentului, aşa cum s-a stabilit şi prin jurisprudenţa instanţei de contencios-constituţional”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader a mai susţinut că DNA are doar posibilitatea de a declanșa mecanisme constituţionale de verificare a legalităţii unei Hotărâri de Guvern, prin sesizarea instanţei de contencios, însă nu i se poate substitui acesteia.

Procurorul DNA prezent la CCR: O acceptare a conflictului constituțional ar însemna exonerarea de răspundere penală a funcționarilor publici de rang înalt

Reprezentanta DNA a atras atenția asupra efectului unei eventuale confirmări a existenței unui conflict constituțional între guvern și Direcția Națională Anticorupție – decizia ar echivala cu o exonerare de răspundere penală a funcţionarilor publici cu rang înalt:

„CEDO a statuat că organele de urmărire penală trebuie să realizeze o anchetă penală efectivă, aptă, care să stabilească de principiu dacă există fapte penale.

Dacă i se interzice să stabilească acest aspect nu avem să ştim dacă funcţionarul public săvârşeşte, ci este exonerat de răpundere, este mai presus de lege, ori nu cred ca acesta este rolul CCR, de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt”, a susţinut reprezentantul DNA, citată de Mediafax.

Procurorul care instrumentează dosarul Belina nu a făcut altceva „decât o cercetare penală care nu poate fi supusă obiectului controlului constituţional şi nu poate face obiectul conflict juridic”, a adăugat reprezentanta DNA.

„Ce ar însemna ca de fiecare dată când un funcţionar public cu rang înalt care săvârşeşte o faptă penală să sesizeze instanţa de contencios-constituţional şi să arate că procurorul, atâta vreme cât exercită rolul constituţional, nu poate să-l ancheteze?

Nu înseamnă asta şi încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat?

Ba da, pentru că el nu va putea niciodată să răspundă penal pentru că prin diferite tertipuri sesizează diferite autorităţi, în acest caz CCR, şi obţine prin diferite decizii de speţe, în care să spună ce să faca un procuror, ce să ancheteze”, a mai spus reprezentantul DNA.

Acesta a mai spus că se face o confuzie între răspunderea penală şi cea administrativă:

„Vă rugăm să constataţi că nu există niciun conflict juridic de natură constituţionala pentru simplu fapt ca procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituţional. Nu poţi să impui procurorului unde să facă anchetă sau nu”, a mai spus procurorul.

Magistratul a precizat că obiectul dosarului DNA nu priveşte modalitatea în care au fost emise hotărârile de guvern:

„Niciodată procurorul nu verifică dacă a fost emisă o HG în condiţii de legalitate, că e rolul instanţelor judecătoreşti. Procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-şi exercite acest rol constituţional, ori dvs vi se cere să stabiliţi ce poate face un procuror şi unde poate să exercite o cercetare penală. Se încalcă principiul statului de drept. Nu se poate ca în România secolului 21 să vină un funcţionar cu rang înalt şi să impună unde să facă procurorul ancheta penală”, a conchis reprezentanta procurorilor DNA.

„Lasaţi procurorul să-şi exercite rolul constituţional!”, a încheiat ea.

Președintele CCR: Speța este complexă și destul de grea

Întrebat dacă este o decizie grea, având în vedere că instanța constituțională s-a mai pronunțat pe o speță similară, șeful CCR a răspuns: „La o asemenea întrebare atât de provocatoare nu vă răspund. Nu cred că m-am pronunțat la o așa o speță și vă rog să vă uitați bine la tot ce am spus, pentru că veți merge în altă parte, la altceva. (…) Mă întrebați de cauza de azi după ce ne vom pronunța. O să vă dau declarațiile de rigoare”, potrivit Agerpres.

El a spus că speța este „complexă și destul de grea” și că va fi tratată „cu toată seriozitatea”.

Afacerea Belina

În acest caz, al insulei Belina, Sevil Shhaideh este urmărită penal pentru abuz în serviciu, însă Camera Deputaților a refuzat ridicarea imunității Rovanei Plumb, astfel încât nu va putea fi anchetată în legătură cu săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcţiei ministeriale.

Procurorii DNA susţin că în 2013, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare, situate în albia minoră a Dunării, au fost trecute ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar câteva zile mai târziu, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

DNA îi acuză pe cei doi miniştri că au contribuit la adoptarea nelegală a hotărârii de guvern prin care a fost transferată insula Belina din patrimoniul statului în cel al Consiliului Judeţean Teleorman.

Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege, spune DNA.

Scoaterea din proprietatea statului s-a făcut pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv și de agrement „Dunăre-Belina-Seaca”, dar hectarele respective au ajuns, în realitate, la Tel Drum.

Potrivit unui raport, publicat de Rise Project și atribuit Direcţiei Generale de Protecţie Internă, proprietarul real al companiei Tel Drum, care a obținut numeroase contracte cu statul, ar fi Liviu Dragnea, deținătorul pachetului majoritar de acțiuni la purtător ale firmei.

Raportul DGPI, intitulat “Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”, descrie o “reţea infracţională compusă din persoane cu putere de decizie în judeţ”, prin care Liviu Dragnea ar fi fraudat fonduri europene şi guvernamentale. Documentul prezintă afacerile cu bani publici ale grupării și vorbește despre zeci de licitaţii câștigate de Tel Drum, lucrări fictive, donaţii suspecte la partid, cercuri relaţionale şi de influenţă.

Cronologia afacerii:

În noiembrie 2013, Cabinetul Victor Ponta emite HG 943 prin care Insula Belina și Bratul Pavel trec de la Apele Romane la CJ Teleorman

Ianuarie 2014 – Teldrum preia cele 80 de ha, după ce semnează trei contracte acordate de CJ Teleorman ilegal, fără licitație

16 martie 2014 – Teldrum îi cere CJ dreptul de a concesiona terenul unei firme chineze

27 martie 2014 – CJ supune la vot solicitarea Teldrum

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: