Curtea Constituţională a respins joi toate cele cinci contestaţii și a validat referendumul pe Justiţie desfîșurat pe 26 mai, simultan cu alegerile europarlamentare.
Conexând cauzele, în urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu
unanimitate de voturi:
- 1. A respins contestațiile formulate cu privire la referendumul naţional desfăşurat în data de 26 mai 2019;
- 2. A constatat respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 26 mai 2019;
- 3. A constatat că referendumul naţional desfăşurat în data de 26 mai 2019 este valabil;
- 4. A confirmat rezultatele referendumului naţional desfăşurat în data de 26 mai 2019, constatând că majoritatea participanților la vot, care au exprimat opțiuni valabile, a ales la ambele întrebări răspunsul afirmativ;
- 5. A constatat că referendumul cu privire la probleme de interes național inițiat de Președintele României în temeiul art.90 din Constituție este consultativ.
Președintele Klaus Iohannis cere punerea în practică a rezultatelor
Președintele salută hotărârea adoptată de Curtea Constituțională și apreciază că validarea referendumului din 26 mai obligă toate forțele politice parlamentare să pună de urgență în aplicare ceea ce au decis cetățenii:
Peste 6,5 milioane de români au spus „DA!” la referendumul pe care președintele Klaus Iohannis l-a convocat ca urmare a asaltului permanent dus în ultimii ani de PSD și ALDE împotriva statului de drept. Votul popular masiv dat pentru România europeană și democratică, în care justiția trebuie să rămână independentă, a fost o sancțiune drastică la adresa tuturor încercărilor de a modifica legislația penală și de a-i scăpa pe politicienii corupți de rigorile legii.
Șeful statului mai reamintește coaliției că alegătorii au sancționat clar practica abuzivă a ordonanțelor de urgență:
Totodată, cetățenii au transmis clar actualei guvernări să renunțe de îndată la practica abuzivă a legiferării prin intermediul Ordonanțelor de Urgență. Președintele României atrage atenția că, pe 26 mai, cetățenii au respins categoric demagogia și discursul anti-european și anti-justiție susținut de PSD-ALDE. Coaliția de guvernare, care a refuzat să semneze Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, trebuie să înceteze să îi mai sfideze pe români, ignorând opțiunile clar exprimate prin vot la referendumul validat astăzi de CCR.
Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, i-a solicitat Biroului Electoral Central (BEC), pe 14 iunie, lămuriri referitoare la listele pentru referendum, întrebând, printre altele, de ce numărul votanţilor nu a fost identic la cele două întrebări.
Explicațiile BEC:
- numărul diferit de alegători la cele două întrebări de la referendumul din 26 mai se datorează unei „erori generate de formularea ambiguă a legii” privind organizarea și desfășurarea referendumului
- „lista pentru referendum” este mai mare decât lista electorală permanentă pentru că unii președinți de secții de votare i-au adaugat și pe cei care au votat pe listele sumplimentare la numărul celor care au votat pe liste permanente. Biroul Electoral Central spune că fost o eroare generată de formularea ambiguă a legii, iar BEC nu a putut interveni pentru că nu intră în atribuțiile instituției.
La referendumul din 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” la întrebările:
- „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
- „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”
Potrivit datelor centralizate de BEC:
- din 7.922.591 de participanţi la referendum, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie
- la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.