La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

de Marin Pana , 8.2.2018

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% au bulversat mediul de afaceri până acolo încât e greu de înţeles ceva după atâtea schimbări simultane, prin care ar trebui să râmână totul aproape neschimbat. Ea e dublată și de bulversarea procedurilor efective de implementare și de neadaptarea acestora la noua situație, dar asta e deja o poveste separată.

Explicaţiile complicate oferite de oficiali amintesc de scheciul lui Toma Caragiu, în care analiza unde punem bradul de Crăciun (de căutat pe Internet ”O, brad frumos !”).

Simplu, însă:

de la 1 ianuarie 2018, odată cu legiferarea noului salariu brut de 1.900 lei în loc de 1.450 lei, s-a majorat salariul minim net cu 9,2%, de la 1.065 lei/lună până la 1.162,50 lei pe lună. Costul minim pentru un loc de muncă al angajatorului s-a majorat de la 1.779 lei la 1.943 lei, adică tot cu 9,2%.

Utilizând calculele făcute automat pe calculator-salarii.ro, rezultă următoarele valori pentru salariul net, salariul brut şi costul salarial în cele două variante de aplicare a fiscalităţii, cea pentru 2017 şi cea pentru 2018 (valoarea de 1.901 lei brut corespunde la 1.163 lei net, ca să nu dea salariul net pe 2018 cu virgulă).

Nu am mai prezentat calculul detaliat, desfăşurat pe contribuţii, pentru a nu complica inutil expunerea.
Practic, ceea ce contează, sunt banii luaţi „în mână” de salariat, suma trecută în contractul de muncă şi suma care trebuie alocată în bugetul firmei pentru plata unui salariat cu salariul minim pe economie.

Unde are dreptate Executivul este că modificările făcute nu aveau cum să majoreze costurile salariale pentru cei care ies din raza de acţiune a schimbării salariului minim pe economie. Dacă reluăm calculul automat pentru sume ceva mai mari, vedem scăderi marginale, de ordinul a câţiva lei la costul salarial.

Reprezentanţa Comisiei Europene în România prezentase la mijlocul lui 2017 un studiu făcut de experţi din Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), Academia Română, academia de studii economice şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii în care numărul celor care aveau salariul minim pe economie era de 1,3 milioane persoane. Aşadar, aici se regăseşte cam un sfert din forţa de muncă, ceea ce a şi creeat starea de confuzie şi nemulţumire.

Ce se observă din datele prezentate sintetic:

1.Costul salarial minim pentru un angajat a crescut semnificativ de la un an la altul, contrar celor clamate de reprezentanţii Executivului.

Asta deşi păstrarea fostului sistem de taxare la încasarea aceluiaşi net minim din prezent ar fi condus la o necesitatea alocării unei sume mai mari de către firmă.

Oarecum paradoxal, dacă nu se schimba nimic în cotele de impozitare şi în impozitarea veniturilor iar angajatorul ar fi dorit să indexeze salariul angajatului cu salariu la minim pe economie cu 9,2%, l-ar fi costat cu 12 lei mai mult cu taxarea din 2017 decât cu cea din 2018 ( 11 lei dacă facem rotunjirea amintită mai sus pentru a avea un salariu minim net fără virgule).

2.În noile condiţii de fiscalizare, costul pentru plata a doar 1.065 lei creşte ( de la 1.779 lei la 1.832 lei, adică aproape exact 3%).

Asta deoarece cotele de impozit de 25% contribuţii de asigurări sociale şi 10% asigurări de sănătate sunt MINIME. Ele sunt FIXE la nivelul de 475 lei pentru pensii şi 190 lei pentru sănătate.

Aceste valori se transformă în niveluri echivalente de contribuţii (prin raportare la fostul salariu minim pe 2017) de 26,5% şi, respectiv 10,6%. Mai pe şleau, în noile condiţii, oricine câştigă pe net sub nivelul mimin pe economie va plăti contribuţii procentual mai mari decât cota legală stabilită şi fixată la nivelul noului salariu minim.

3. Procentajul rămas salariatului la nivelul minim, ca diferenţă între costul salarial şi taxele plătite la stat, se păstrează aproape neschimbat, la 59,83% în 2018 faţă de 59,86% în 2017. Simplificat, un salariat se poate aştepta să încaseze 60% din banii alocaţi de firmă pentru plata sa sau 61% din banii pe care îi vede înscrişi în anexa eventual semnată la începutul acestui an la contractul de muncă.

În cazul celor care depăşesc pragul de păstrare a unei deductibilităţi la impozitarea veniturilor ( păstrat la 3.000 de lei, în pofida modificării radicale a modului de repartizare a plăţii contribuţiilor între angajat şi angajator), procentajul care le revine din suma (eventual) nou înscrisă în contractul de muncă este de 58,5% (orientativ, pot face trecerea la net împărţind brutul la 1,71).

4. Statul a păstrat, astfel, un procentaj de peste 42% care îi revine din taxarea sumelor alocate pentru plata muncii. Procentaj (denumit tax-wedge în limba engleză) mai mare decât media de 36% a ţărilor OECD ( cele mai dezvoltate din lume), mai mult decât dublu faţă de ţări precum Mexic sau Chile, dar mai mic decât în Ungaria, unde trece de 45%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Înscrieri deschise la conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură și dezvoltare rurală”

Ioana Morovan

CursDeGuvernare.ro, UniCredit Bank și UniCredit Leasing în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCE) organizează pe 10 martie conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură… Mai mult

Mobile sticky

Oficial Ministerul Sănătății: Niciun caz de coronavirus confirmat în România. Președintele Iohannis reia apelul la calm

Vladimir Ionescu

Până în acest moment nu există nici un cetățean român pentru care să fi fost confirmată infectarea cu virusul Covid-19, a anunțat miercuri Nelu Tătaru,… Mai mult

Stiri

Rusia pregătește noi acțiuni ostile în Ucraina – analiză Euractiv

Victor Bratu

Exercițiile militare ruse din ce în ce mai grandioase în Marea Neagră, completate de o iminentă criză a apei potabile în Crimeea și de dezvoltarea… Mai mult

Stiri

Raport de țară, Comisia Europeană: Niciun progres privind cadrul fiscal, sustenabilitatea sistemului de pensii, transparența în companii de stat

Alexandra Pele

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară, reiese din raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană. Cadrul fiscal… Mai mult

Europa

Enel X, parteneriat cu CE și BEI pentru instalarea de stații de încărcare a mașinilor electrice în Italia, Spania și România

Vladimir Ionescu

Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, a contribuit la obținerea unei finanțări complete pentru proiectul AMBRA-Electrify Europe (AMBRA-E), care prevede instalarea… Mai mult

Stiri

Cercetător român din Țările de Jos: Gravitatea Covid-19 este similară celei a gripei sezoniere

Vladimir Ionescu

Mihai Netea (foto), cercetător și profesor de biologie experimentală la Universitatea Radboud din Nijmegen, Țările de Jos, a declarat într-un interviu acordat Hotnews că panica… Mai mult

Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult