Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

La obiect

PISA 2018 – cele mai proaste rezultate din ultimii 9 ani: Record al analfabetismului funcțional pentru elevii români – 44%

Procentul analfabetismului funcțional al tinerilor de 15 ani din România a urcat cinci puncte procentuale, în medie, pe toate cele trei discipline, de la 39%… Mai mult

03.12.2019

La obiect

Bătrânii României și condițiile lor de viață din statisticile UE

Eurostat a dat publicității o serie de date referitoare la populația în vârstă, cu indicatori referitori la ponderea în total, rata de dependență, riscul de… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Câteva calcule brutale pe ”dublarea” alocațiilor și mărirea pensiilor: Ce înseamnă intervenţiile masive pe numere mari

de Marin Pana , 17.2.2019

„Dublarea” alocaţiilor pentru copii a adus în atenţie ce înseamnă intervenţiile masive pe numere mari.

Adică forţarea unor creşteri de beneficii sociale absolut necesare, dar mult peste rezultatele economice, altminteri mult mai modeste în raport cu cele aşteptate (vezi anunţul de creştere economică de 4,1% pe 2018, față de acel 5,5 din prima prognoză).

De fapt, toată dispută din Parlament s-a dus în jurul creşterii cu 75% a alocaţiilor pentru copii, care a va însemna (pentru doar 10 luni rămase pentru aplicare din cele 12 ale anului) un efect negativ pe buget de circa 2,13 miliarde lei sau -0,21% din PIB. Respectiv, deficitul abia diminuat cât decât spre 2,55% din PIB va urca la 2,76% din PIB şi se va apropia din nou periculos de limita de 3% din PIB.

(Citiți și: ”Caracterul cu totul special al sărăciei românești: locul 1 la sărăcia copiilor, dar locul 5 la sărăcia pensionarilor”)

Dincolo de aspectele politice, cu trecerea la limită a unui amendament şi cu marcarea trendului preocupării pentru viitor din partea actualei Opoziţii, altceva ar trebui să ne atragă atenţia:

Hai să facem câteva calcule pentru a vedea de ce îngrijorarea justificată din partea Puterii la „dublarea” alocaţiilor ar trebui să fie un model chiar pentru ea, atunci când vine vorba despre programul de majorare a pensiilor.

Scandal la majorarea alocațiilor pentru copii, dar euforie la majorarea pensiilor

Mai întâi să vedem de ce „dublare” a alocaţiilor.

Păi, la 4,44 milioane copii cu vârsta între 0 şi 18 ani, dintre care circa 412 mii cu vârsta sub 2 ani şi creşteri de alocaţii de la 84 lei la 150 lei ( adică +79%), respectiv de la 200 lei la 300 lei (+50%) la cei mici, rezultă potrivit artimeticii elementare o majorare de circa 76% a alocaţiilor, cam departe de „dublare”.

Chiar şi aşa, efectul de creştere a deficitului cu 2,13 miliarde lei sau 0,21% din PIB ar fi fost de 2,5 miliarde lei sau 0,25% din PIB dacă se aplica această măsură pe întregul an, aşa cum se va întâmpla din 2020 încolo.

Până aici, toate bune şi frumoase, dar, dacă a ieşit atâta scandal la majorarea alocaţiilor ce te faci cu programul de majorare a pensiilor ?

Hai să fim consecvenţi cu abordarea guvernului îngrijorat de majorarea deficitului bugetar (desigur, din bugetul de stat şi nu din bugetul asigurărilor sociale, dar ceea ce contează este rezultatul general din bugetul general consolidat).

Se zice că va fi o problemă majorarea deficitului bugetului de stat de la 36.156,8 milioane lei la 38.287,33 milioane lei (sesizaţi poanta, de la „doar” 3,53% din PIB la 3,74% din PIB, adică la stat deficitul este mai mare de 3% din PIB şi trebuie compensat din excedente la alte bugete, inclusiv cel din care se plătesc pensiile).

Dacă aceasta este o problemă, atunci hai să socotim şi cât revine pentru majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019: 4,68 milioane de pensionari (ceva mai mulţi decât copiii) vor beneficia de o creştere de 165 lei a valorii punctului de pensie la o pensie medie pe T3 2018 de 1.180 lei. De unde rezultă un necesar suplimentar de plată de 3,31 miliarde lei pe 2019 sau un efect de aproape 10 miliarde lei pe 2020, adică 0,90% din PIB.

Şi acum, atenţie la majorările anunțate pentru 2020, pentru care e musai să facem un tabel:

Să vedem și efectul direct pe 2021 al acestor majorări ale punctului de pensie (să presupunem că nu se vor mai găsi alte sugestii pentru alocaţiile copiilor, care să ţină pasul cu cele ale pensiilor). Păi, în 2021, fără a mai continua cu programul de eternă creştere a pensiilor cu mult peste creşterea economică (unii ar spune Caritas), efectul va fi:

Raportat la prognoza de PIB situată la nivelul de 1.178,6 miliarde lei, vom avea o influenţă de 2,60% din PIB. Plus ce se va mai acorda prin majorarea din nou a punctului de pensie la 1.875 lei, moment în care se va modifica modul de calcul pentru a se pierde urma acestor inginerii financiare. Iar creşterile vor continua spre triplarea pensiilor în decurs de cinci ani.

Una peste alta, dacă facem o comparaţie între „dublarea” alocaţiilor pentru copii (76%) şi creşterea vertiginoasă a pensiilor în ceva mai mult de doi ani (+77,5%, de la 1.000 lei punctul la 1.775 lei, la o creştere economică de cel mult 12% în acelaşi timp) se poate vedea că cea de a doua costă de peste zece ori mai mult.

Asta ne scoate complet nu doar din criteriul de deficit de 3% din PIB pe care l-am salvat sistematic „la mustaţă” din 2016 încoace dar şi din tentativa de a adopta moneda unică europeană. Care ar presupune să ne prezentăm în 2022 cu toate temele făcute în finanţele publice şi nu numai.

Aşadar, ce-ar fi să legăm beneficiile de rezultatele economice şi să aplicăm cu consecvenţă aceeaşi logică în toate situaţiile. Nu în sensul Opoziţiei, care (de fapt) a găsit prilejul să arate involuntar, unde duc majorările gen „dublări” acordate discreţionar, ci în sensul Puterii, care a simţit (deocamdată foarte puţin) ce înseamnă asemenea aventuri bugetare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.2.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Congresul SUA cere sancționarea companiilor implicate în Nord Stream 2. Și OMV pe listă

Iulian Soare

Comisiile pentru apărare din Congresul american au convenit asupra unor amendamente la legea apărării naționale, care ar forța administrația Trump să aplice sancțiuni economice asupra… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a retras 12 decorații – în listă: Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Adrian Severin

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat miercuri că președintele Klaus Iohannis, a semnat o serie de decrete privind retragerea decorațiilor atribuite în trecut lui Adrian Năstase, Bucur… Mai mult

Stiri

Producția Uzinei siderurgice Hunedoara a fost suspendată de ArcelorMittal

Vladimir Ionescu

Scumpirea energiei pe piaţa liberă ca urmare a OUG 114/2018 este motivul  invocat de ArcelorMittal pentru oprirea  producţiei la Uzina siderurgică din Hunedoara încă din… Mai mult

Europa

UE pregătește o nouă procedură de acceptare a noilor membri. Oficial de la Skopje: Promisiunile nu mai sunt suficiente

Iulian Soare

Uniunea Europeană modifică procedura pentru acceptarea de noi membri, intervențiile urmând, printre altele, să garanteze că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă… Mai mult

Europa

Reforma sistemului francez de pensii – pensiile speciale eliminate, vârsta de pensionare rămâne 62 de ani, pensie minimă 1.000 euro

Iulian Soare

Premierul Edouard Philippe a prezentat miercuri proiectul de reformare a sistemul pensiilor publice franceze, document ale cărui principale prevederi desființează pensiile speciale și impune un… Mai mult

Stiri

Microîntreprinderile din România au ajuns la un grad de îndatorare de 73% – analiză Instant Factoring

Vladimir Ionescu

Gradul de îndatorare al microîntreprinderilor din România a ajuns, în 2018, la 73%, cele mai afectate fiind companiile cu o cifră de afaceri mai mică… Mai mult

Stiri

Guvernul a demis 28 de prefecți și a numit doar 13

Vladimir Ionescu

28 de prefecți și 11 subprefecți au fost schimbați în ședința de marți a Guvernului. Operațiunea de înlocuire a reprezentanților puterii în teritoriu a fost… Mai mult