fbpx

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

La obiect

Creșterea comerțului se stabilizează – rămâne discrepanța severă față de evoluția PIB

Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna iulie 2021 o creștere de 6,1% pe seria brută față de luna precedentă, potrivit… Mai mult

06.09.2021

Cât a crescut costul forţei de muncă în 2017: ”Boul care trage” – la 90% din media pe economie

de Marin Pana , 6.3.2018

Costul orar al forţei de muncă crescuse în trimestrul IV de anul trecut cu 14,29% brut în faţă de aceeaşi perioadă din 2016, potrivit datelor anunţate de INS. Este un ritm mai mult decât dublu faţă de creşterea economică estimată în prezent la circa 7%, de unde rezultă că acest trend al costurilor cu forţa de muncă este nesustenabil, generează presiuni inflaţioniste şi scade competitivitatea.

Dincolo, însă, de valoarea indicatorului care dă sintetic imaginea pentru întreaga economie, se pot decela diferenţe majore în structura creşterilor salariale. Diferenţe cu implicaţii nu tocmai favorabile asupra perspectivelor economiei româneşti.

De aceea, vă prezentăm cu cât a crescut costul forţei de muncă pe diferitele ramuri ale economiei, clasificate potrivit normelor internaţionale (vezi tabelul).

Se poate observa uşor că sectorul bugetar s-a poziţionat deja semnificativ peste media pe economie. Iar în cadrul acestuia, după ”liberalizarea” salariilor la nivel de unităţi administrativ-teritoriale, ne-am trezit la finalul anului trecut cu creşterea salariilor funcţionarilor mult peste cea din sănătate şi învăţământ.

Clasamentul pe categorii de personal din economia românească apare, astfel, aproape ca un soi de banc sui-generis, cu personalul din administraţia publică plasat între cel din activităţi de spectacole, culturale şi recreative şi cel din industria extractivă.

Mai spre mijlocul clasamentului, revenind la partea tehnică a subiectului analizat, se observă respectarea per ansamblu a unui principiu teoretic de creştere mai rapidă a salariilor în servicii faţă de producţie (aşa numitul efect Balassa- Samuelson).

În pofida unei cereri nesatisfăcute de personal calificat, industria prelucrătoare apare sub media pe economie, în pofida creşterilor semnificative de productivitate iar sectorul de mare succes de informaţii şi comunicaţii figurează, după cum era şi normal, aproape de creşterea economică generală pe care a susţinut-o discret.

Problema este dacă această dispunere a creşterilor de costuri în economie este în regulă şi dacă economia poate acomoda avansul salarial fără a fi pierdute echilibrele economice stabilizate cu greu pe parcursul acestui deceniu. Asta chiar dacă piaţa forţei de muncă începe să fie tot mai clar afectată de lipsa forţei de muncă disponibile, după ani de plecări în Occident din lipsă de locuri de muncă.

Valori cu două cifre ale creşterilor salariale sunt extrem de rare într-o economie aşezată. Ponderea salariilor în costul produselor a condus deja, pe calea majorărilor salariale la un avans de 4,4% al preţurilor producţiei industriale care se vede deja, inclusiv la raft şi în cursul de schimb.

Anterior acestui adevărat asalt salarial exista o rezervă (pe cale de epuizare, dacă nu s-a epuizat deja) din nivelul relativ mic al părţii care revenea salariaţilor din rezultatul economic faţă de uzanţele din economiile occidentale. De reţinut, însă, este o resursă epuizabilă rapid şi care nu va mai putea fi folosită în anii viitori.

Din fericire, am avut în 2017 un avans robust al productivităţii muncii industriale ( indicatorul de referinţă pentru întreaga economie, deoarece este singurul sector unde poate fi calculat cu precizie) după patru ani de reduceri succesive şi după ce intrase chiar în teritoriul negativ pe 2016:

De aceea, pentru 2018 este important să menţinem această creştere robustă a productivităţii muncii. Dar şi să dăm Cezarului ce e al Cezarului, adică să nu mai stăm cu salariile din industria prelucrătoare la doar 90% din media pe economie, ceea ce este cu totul atipic pentru o ţară europeană. Ar fi o schimbare extrem de importantă, fie şi din perspectiva echităţii sociale.

Simetric, sub o formă sau alta, poate că ar fi necesar să se întreprindă o perfecţionare a modalităţilor de evaluare în acest sens şi în sectorul public, unde cuantificarea productivităţii sociale a muncii depuse este mai dificilă şi supusă unor criterii tot mai subiective.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Angajații din Educație vor da în judecată statul dacă vor plăti testarea: “Nu decontăm eșecul vaccinării”

Mariana Bechir

Sindicaliștii din Educație amenință guvernanții cu acționarea în instanță, dacă lucrătorii nevaccinați din acest domeniu vor fi obligați să se testeze periodic, pe banii lor.… Mai mult

Europa

Comisia lansează HERA, Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a lansat joi Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA), înființată cu scopul de a preveni, a detecta… Mai mult

Stiri

Vass Levente, secretar de stat la Ministerul Sănătății: Cu un minister slăbit e greu să ai strategii fără susținere politică transpartinic

Vladimir Ionescu

 Vass Levente, secretar de stat la Ministerul Sănătății, afirmă că România nu are o strategie clară, pe termen lung, în ceea ce privește domeniul… Mai mult

Stiri

„Să ne păstrăm calmul” – Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței, despre plafonarea prețurilor la energie

Adrian N Ionescu

Autorităţile trebuie să ia măsuri care au sens economic, prin care să fie ajutaţi doar consumatorii care au nevoie. Măsuri cum este cea a plafonării… Mai mult

Stiri

Legea consumatorului vulnerabil a fost promulgată

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Iohannis a promulgat joi Legea privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Legea, votată de… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere o nouă strategie a UE în relația cu Rusia, regimul Putin descris drept ”cleptocrație autoritară”

Iulian Soare

Parlamentul European a votat miercuri seara Raportul privind viitorul relaţiilor dintre UE şi Rusia, conform căruia UE trebuie să respingă politicile agresive, punând în acelaşi… Mai mult

Stiri

91 de milioane de lei alocate pentru salariile restante ale personalului din centrele de vaccinare

Vladimir Ionescu

Personalul din centrele de vaccinare va primi curând salariile restante din lunile mai, iunie și iulie, după ce s-au transmis deschiderile de credite bugetare în… Mai mult