Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Cât a crescut costul forţei de muncă în 2017: ”Boul care trage” – la 90% din media pe economie

de Marin Pana , 6.3.2018

Costul orar al forţei de muncă crescuse în trimestrul IV de anul trecut cu 14,29% brut în faţă de aceeaşi perioadă din 2016, potrivit datelor anunţate de INS. Este un ritm mai mult decât dublu faţă de creşterea economică estimată în prezent la circa 7%, de unde rezultă că acest trend al costurilor cu forţa de muncă este nesustenabil, generează presiuni inflaţioniste şi scade competitivitatea.

Dincolo, însă, de valoarea indicatorului care dă sintetic imaginea pentru întreaga economie, se pot decela diferenţe majore în structura creşterilor salariale. Diferenţe cu implicaţii nu tocmai favorabile asupra perspectivelor economiei româneşti.

De aceea, vă prezentăm cu cât a crescut costul forţei de muncă pe diferitele ramuri ale economiei, clasificate potrivit normelor internaţionale (vezi tabelul).

Se poate observa uşor că sectorul bugetar s-a poziţionat deja semnificativ peste media pe economie. Iar în cadrul acestuia, după ”liberalizarea” salariilor la nivel de unităţi administrativ-teritoriale, ne-am trezit la finalul anului trecut cu creşterea salariilor funcţionarilor mult peste cea din sănătate şi învăţământ.

Clasamentul pe categorii de personal din economia românească apare, astfel, aproape ca un soi de banc sui-generis, cu personalul din administraţia publică plasat între cel din activităţi de spectacole, culturale şi recreative şi cel din industria extractivă.

Mai spre mijlocul clasamentului, revenind la partea tehnică a subiectului analizat, se observă respectarea per ansamblu a unui principiu teoretic de creştere mai rapidă a salariilor în servicii faţă de producţie (aşa numitul efect Balassa- Samuelson).

În pofida unei cereri nesatisfăcute de personal calificat, industria prelucrătoare apare sub media pe economie, în pofida creşterilor semnificative de productivitate iar sectorul de mare succes de informaţii şi comunicaţii figurează, după cum era şi normal, aproape de creşterea economică generală pe care a susţinut-o discret.

Problema este dacă această dispunere a creşterilor de costuri în economie este în regulă şi dacă economia poate acomoda avansul salarial fără a fi pierdute echilibrele economice stabilizate cu greu pe parcursul acestui deceniu. Asta chiar dacă piaţa forţei de muncă începe să fie tot mai clar afectată de lipsa forţei de muncă disponibile, după ani de plecări în Occident din lipsă de locuri de muncă.

Valori cu două cifre ale creşterilor salariale sunt extrem de rare într-o economie aşezată. Ponderea salariilor în costul produselor a condus deja, pe calea majorărilor salariale la un avans de 4,4% al preţurilor producţiei industriale care se vede deja, inclusiv la raft şi în cursul de schimb.

Anterior acestui adevărat asalt salarial exista o rezervă (pe cale de epuizare, dacă nu s-a epuizat deja) din nivelul relativ mic al părţii care revenea salariaţilor din rezultatul economic faţă de uzanţele din economiile occidentale. De reţinut, însă, este o resursă epuizabilă rapid şi care nu va mai putea fi folosită în anii viitori.

Din fericire, am avut în 2017 un avans robust al productivităţii muncii industriale ( indicatorul de referinţă pentru întreaga economie, deoarece este singurul sector unde poate fi calculat cu precizie) după patru ani de reduceri succesive şi după ce intrase chiar în teritoriul negativ pe 2016:

De aceea, pentru 2018 este important să menţinem această creştere robustă a productivităţii muncii. Dar şi să dăm Cezarului ce e al Cezarului, adică să nu mai stăm cu salariile din industria prelucrătoare la doar 90% din media pe economie, ceea ce este cu totul atipic pentru o ţară europeană. Ar fi o schimbare extrem de importantă, fie şi din perspectiva echităţii sociale.

Simetric, sub o formă sau alta, poate că ar fi necesar să se întreprindă o perfecţionare a modalităţilor de evaluare în acest sens şi în sectorul public, unde cuantificarea productivităţii sociale a muncii depuse este mai dificilă şi supusă unor criterii tot mai subiective.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.3.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult