Cartel Alfa cere dezbatere publică pe distribuirea sarcinii fiscale între capital și cetățean

Confederaţia Sindicală cartel Alfa propune o dezbatere publică privind sistemul fiscal şi distribuirea sarcinii fiscale între capital şi cetăţean, pentru a bloca ceea ce pare a fi intenția guvernanților – întoarecerea la politicile fiscale din 2000-2005, în care pragul maximal de impozitare a fost aplicat de la nivelul salariului mediu pe economie.

Confederaţia arată într-un comunicat că ”a luat act cu îngrijorare de faptul că actuala coaliţie a început discuţiile interne referitoare la politica fiscală, în absenţa unei dezbateri publice şi, după toate aparenţele, fără să aibă în vedere interesele majorităţii cetăţenilor”.

”Din informaţiile apărute public până acum, se poate contura intenţia guvernanţilor de a relua politicile fiscale nefericite ale anului 2000-2005, în care pragul maximal de impozitare a fost aplicat de la nivelul salariului mediu pe economie. Această tendinţă se observă şi în modalitatea în care astăzi se aplică facilităţile fiscale pentru bonuri de valoare. În plus, propunerea unui sistem fiscal progresiv cu numai două praguri, în care al doilea prag (cel maximal) să fie aplicat de la un nivel atât de scăzut al veniturilor, ratează complet scopul: introducerii unor trepte progresive de impozitare, realizarea justiţiei sociale şi reducerea inegalităţilor”, afirmă sindicaliştii.

Sindicaliştii susţin că decidenţii politici ignoră câteva aspecte esenţiale, între care faptul că membrii partidelor nu reprezintă decât cel mult 10% dintre cetăţeni, iar în consecinţă, consultările interne privind subiecte precum politica fiscală a statului nu pot reprezenta aşteptările majorităţii cetăţenilor.

Calculele prezentate de cartel Alfa: Distribuția creșterii economice în UE: 47% către cetățean și 41,9% către capital

Distribuţia creşterii economice în Uniunea Europeana este de 47% către cetăţean şi 41,9% către capital, pe când în România această distribuţie este complet debalansată, cu un raport inversat: adică 56% din PIB merge către capital (angajator) şi 35% către cetăţean (compensaţia lucrătorilor) (Date Eurostat).

Mai mult decât atât, aşa cum arată şi datele Eurostat, în ultimele două decenii compensaţia salariaţilor a pierdut 4.6 pp din PIB-ul naţional, puncte ce s-au dus în partea de capital (majorare cu 5.6 pp).

Toate ţările dezvoltate, precum SUA, Germania, Franţa, au un sistem de fiscalitate bazat pe impozitarea progresivă a veniturilor, tocmai pentru realizarea contractului social dintre cetăţean şi stat şi a unei justiţii sociale.

În ultimii ani, cinci ţări din Europa de Sud-Est au renunţat la taxa unică şi au trecut la un sistem de taxare progresiv: Cehia, Letonia, Lituania, Serbia şi Muntenegru.

Majoritatea sistemelor de impozitare progresivă au între trei şi cinci trepte de impozitare, cu valoarea maximală de taxare aplicată doar la partea de venituri care depăşeşte un câştig de cel puţin 4-5 ori valoarea salariului mediu naţional, şi susţin că acest lucru permite crearea clasei de mijloc, factorul de stabilitate naţională.

Reprezentanţii cartel Alfa spun că, prin aderarea la Uniunea Europeană Romania a subscris la o economie socială de piaţă, prevedere în tratatele sale, care se bazează pe:

• întâietatea participării actorilor sociali, a persoanei şi a obiectivelor sociale asupra capitalului
• apărarea şi aplicarea principiului solidarităţii şi al responsabilităţii;
• comuniunea între interesele membrilor utilizatori şi interesul general;
• alocarea celei mai mari părţi a valorii adăugate rezultate din activitatea economică pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi de furnizare de servicii cetăţenilor în conformitate cu interesul general

”Concluzia pe care o indică informaţiile de până acum este că decidenţii politici nu doresc decât protejarea veniturilor proprii şi nu crearea unui sistem fiscal care să realizeze justiţia socială. CNS cartel ALFA solicită demararea unei dezbateri publice privind sistemul fiscal şi distribuirea sarcinii fiscale între capital şi cetăţean, în care toate segmentele societăţii civile să fie implicate, alături de partenerii sociali (confederaţii sindicale reprezentative şi confederaţii patronale reprezentative), de Academia Română şi institute de cercetare”, mai arată sindicaliştii.

****