Cele două candidaturi la șefia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost respinse marți, de Secția pentru judecători a CSM. În această situație, Bogdan Mateescu (foto), actualul președinte al CSM, s-a propus și a fost votat interimar până la votarea viitorului șef al Consiliului.
La șefia CSM au candidat judecătoarele Andrea Chiș și Gabriela Baltag, care nu au reușit să obțină majoritatea Secției din care fac parte.
În acest context, scrie Agerpres, s-a autopropus judecătorul Bogdan Mateescu – votul din plen a fost exprimat pentru situaţia în care Secţia pentru judecători nu reuşeşte până în data de 6 ianuarie să desemneze viitorul președinte al Consiliului.
Candidații selectați de secțiile CSM trebuie să fie votați ulterior de plenul Consiliului, pentru a fi validați.
Secția de procurori l-a selectat pe Nicolae Andrei Solomon, procuror șef adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Municipiului București (TMB), pentru funcția de vicepreședinte. El a fost votat și de plen, astfel încât devine noul vicepreședinte al CSM
Procedura alegerii conducerii CSM:
- Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.
- Președintele și vicepreședintele sunt aleși de plenul Consiliului, compus din 19 membri, dintre care 14 sunt magistrați, doi sunt reprezentanți ai societății civile, iar ceilalți doi sunt ministrul Justiției și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
- Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.
- Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.
Urmează un an cu reglementări importante în domeniu
Conducerea CSM este aleasă pentru un mandat de un an, iar 2022 se anunță unul important în contextul presiunilor din partea instituțiilor europene pentru punerea în practică a recomandărilor din MCV, recomandări a căror aplicare a fost amânată de peste trei ani.
Printre urgențele legislative se numără, de exemplu, desființarea Secției speciale de investigare a infracțiunilor comise de magistrați (SIIJ). Curtea de Justiție a UE a cerut desființarea acestui organism, însă coaliția PSD-PNL-UDMR refuză revenirea la situația anterioară modificărilor făcute asupra legilor justiției de către guvernarea PSD – ALDE. Propunerea lor este ca SIIJ să devină o structură în cadrul Parchetului General, pentru a împiedica întoarcerea dosarelor magistraților la parchete în funcție de competențe (cazurile de corupție să revină la DNA etc.).
