miercuri

19 ianuarie, 2022

Campioni regionali la exporturi, supercampioni la importuri: Per total, pierdem teren şi avem un deficit record

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 iulie, 2018

România a reuşit să consemneze în primele cinci luni din acest an cel mai ridicat ritm de creştere a exporturilor dintre ţările din regiune per total (+8%), situându-se pe locul 2 ca ritm de creştere, după Bulgaria la livrările intracomunitare şi pe primul loc (după Polonia şi la egalitate cu Cehia), pe piaţa extracomunitară.

Din păcate, datele publicate de Eurostat arată că ne-am situat tot pe primul loc şi la creşterea importurilor (+9%).

Tot pe locul 2, după Bulgaria, pe piaţa intracomunitară, şi pe primul loc, împreună cu Polonia, pe piaţa extracomunitară. Aceleaşi date ne certifică şi drept ţara cu cel mai mare minus rezultat din schimburile externe de mărfuri, cu -5,1 miliarde de euro.


Pentru a ne poziţiona în context, trebuie amintit că Cehia, Ungaria şi Slovacia au obţinut excedente, iar Polonia a trecut de pe plus pe minus la o valoare marginală pentru dimensiunea propriei economii (-0,4 miliarde euro). Numai Bulgaria a avut un rezultat negativ comparabil cu al nostru (-2,1 miliarde euro).

De remarcat, în structură, rezultatul vecinilor de la sud de Dunăre este similar cu al nostru, cu stagnare a minusului în schimburile cu ţările partenere din UE şi o creştere importantă a deficitului ( circa 80% noi şi 85% ei) în comerţul pe relaţia extra-UE.

La o privire mai atentă vedem că aproape toate statele din tabel (excepţie Slovacia) au înregistrat creşteri mai mari ale importurilor decât ale exporturilor, doar nivelul la care s-a produs acest decalaj fiind diferit. Din păcate, deşi diferenţa minimă de ritm de doar un procent a fost similară cu cea Cehia, Ungaria, ei şi-au permis acest lucru rămânând pe excedent, pe când noi nu.


România este singura ţară dintre cele analizate care a înregistrat, atât pe primele cinci luni din 2017 cât şi din 2018, deficit pe relaţia cu celelalte state membre UE, cu excepţia Bulgariei.

Doar că, dacă ne uităm la rezultatul de cont curent ( care include schimburile comerciale) pe 2017, Bulgaria a plecat de +4,5% din PIB, pe când noi de la -3,4% din PIB. Altfel spus, bulgarii şi-au permis pe când noi nu ar fi trebuit să ne permitem.

Deficitul cu statele membre UE s-a menţinut la aproximativ aceeaşi valoare ( ceea ce ar putea sau nu să fie suficient pentru a ne păstra în limite rezonabile cu deficitul de cont curent, adică sub  limita de 4% din PIB) ca în anul precedent, întreaga înrăutăţire a rezultatului per total fiind atribuibilă, în cazul României, comerţului pe segmentul extra-UE.

De remarcat, însă, că TOATE statele din regiune au consemnat rezultate mai slabe pe acest segment extra-UE, Urmare a creşterii preţurilor la resursele energetice importate.  Diferenţa dintre grupurile Cehia -Polonia -Slovacia şi cuplul România –Bulgaria este că primele au performat mai bine pe relaţia intra-UE.

Spre deosebire de Cehia (care şi-a păstrat aproape integral excedentul), Polonia a trecut de pe plus pe minus, în pofida performanţei mai bune pe piaţa internă a Uniunii. Explicaţia: creşterea mai pronunţată a deficitului extra-UE în raport cu majorarea excedentului intra-UE. Ceea ce arată că îmbunătăţirea poziţiei în raport cu statele membre UE este necesară dar nu şi suficientă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Or, România nu a reuşit nici să aibă un plus din comerţul intra-UE, nici să limiteze creşterea pronunţată a deficitului pe relaţia extra-UE.

Datele Eurostat arată că situaţia de pe pieţele internaţionale devine tot dificilă, iar noi pierdem teren relativ la ţările din regiune, ale căror indicatori arată clar mai bine din punct de vedere macroeconomic.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr