România de mâine se configurează în acest an prin alegerile pe care le vom face în cadrul scrutinelor electorale. În acest context, Romanian Business Leaders (RBL) lansează campania:
Ce își doresc liderii de business de la liderii politici
prin care propune către dialog și pe agenda publică cele mai importante 7 teme pentru antreprenorii români.
Campania se va derula în cele 7 săptămâni ce preced Summitul RBLdin 29-30 mai. În fiecare săptămână, vom aborda într-un articol dedicat câte o temă, alături de care vom prezenta și opiniile membrilor comunității RBL prin materiale video.
#6: Finanțarea corespunzătoare a Educației
Educația este un domeniu strategic, dar subfinanțat în ultimii 30 de ani. Astăzi bugetul educației este la aproximativ 3.3% din PIB, încă departe de obiectivul de minim 6% din PIB.
Liderii de business susțin ferm și inechivoc salarizarea decentă, conform legii, a corpului profesoral și adoptarea și implementarea unor standarde moderne de calitate
În 2023 s-au făcut investiții majore prin PNRR în domeniul educației, pentru baza materială cu accent pus pe învățământul digital și inovație tehnologică, dar fără rezultate concrete deocamdată în ceea ce privește rezultatele învățării.
Ne uităm cu maximă îngrijorare la rezultatele examenelor de Bacalaureat și Evaluare Națională, care scad an de an. Acestea sunt oglinda unui sistem educațional învechit, subfinanțat și deloc atractiv.
Aceste examene reprezintă momente cheie în sistemul educațional, evaluând competențele elevilor la finalul ciclurilor gimnazial și liceal, iar rata de promovabilitate la aceste examene este un indicator important al calității educației și al eficacității sistemului de învățământ. Conform rezultatelor de la Evaluarea Națională din 2023 doar 76% din absolvenții de ciclu gimnazial dețin competentele minime pentru a funcționa în societate și a își continua parcursul educațional cu succes.
Accentul pus în programe și în predare pe memorizare în detrimentul dezvoltării abilităților de gândire critică și logică reduc șansa elevilor să își dezvolte competențele necesare și utile în era dezvoltării Inteligenței Artificiale și a computerelor cuantice.
Pentru generația care a început școala în 2011 rata generală de promovabilitate a Bacalaureatului este de doar 46,6%; cu alte cuvinte, mai puțin de jumătate din cei care încep școala în România ajung, în momentul de față, să promoveze examenul de Bacalaureat și au o șansă să își continue studiile la nivel terțiar (universitar).
Aceste cifre, raportate la generații multiple, sunt un indicator care îngrijorează atât din perspectiva scăderii calității forței de muncă din România, și implicit a calității vieții și a accesului la locuri de muncă decente și bine plătite al cetățenilor, dar și din perspectiva păcii sociale, a accentuării unor clivaje între grupuri educate corespunzător, care avansează pe scara socială, și grupuri care sunt menținute, din cauza ineficienței sistemului de învățământ, în cicluri multigeneraționale de eșec educațional și, implicit, sunt private de șansa mobilității sociale.
În ultimii ani, România a înregistrat constant o rată de participare la educația terțiară care este, în general, semnificativ mai mică decât media UE.
Aceasta se datorează unei palete extinse de factori: accesul la educație, calitatea și relevanța programelor universitare, perspective economice și nu în ultimul rând numărului din ce în ce mai mic de absolvenți de liceu care ajung să aibă dreptul formal de a se înscrie la studii universitare.
O educație terțiară solidă este vitală pentru dezvoltarea de talente și competențe avansate, esențiale pentru o economie bazată pe cunoaștere.
Avem nevoie de o reformă reală în sistemul de învățământ cu accent pe asigurarea unui buget suficient pentru dezvoltarea resurselor umane și materiale implicate în exercitarea actului educațional, cu adoptarea unor standarde curriculare și de evaluare pentru performanța academică.
*Sursele de informare pentru datele prezentate în acest articol sunt: Ministerul Educației și Eurostat (eurostat.org)
***
