Noua Lege a pensiilor trece și de Cameră și pleacă la promulgare. Principalele noutăți

Camera Deputaților- for decizional, a votat luni noua lege a pensiilor. Comisia pentru Muncă a admis amendamente, care nu schimbă esența legii adoptate de guvern și aprobate de Senat, doar de la PSD şi PNL.

(Descărcați AICI forma finală a Legii pensiilor)

Rezultatul votului: 199 de voturi „pentru”, 39 „împotrivă” și 17 abțineri.

După votul de luni (dat în procedură de urgență), proiectul merge la promulgare.

PNL a decis politic, într-o ședință organizată dimineață, înaintea votului din Cameră, să susțină legea indiferent de dubiile sau opoziția unor parlamentari ai partidului.

Modificări adoptate

Una dintre modificările adoptate la Camera Deputaților prevede ca „în cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se plătește pensia în cuantumul stabilit și aflat în plată anterior recalculării, până la data la care se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta ca urmare a majorării valorii punctului de referință”.

De asemenea, a mai fost adoptat un amendament care vizează pensiile celor care au lucrat în condiții grele de muncă, după protestele minerilor. Liderii Coaliției au convenit ca minerii să se poată pensiona în continuare în condițiile actuale.

Amendamentul adoptat în comisii prevede că vârsta de pensionare a acestora să fie redusă cu 20 de ani, pentru cei care au lucrat în subteran și cu 15 ani pentru cei care au lucrat la suprafață.

Ce au reclamat sindicatele

Într-o conferință organizată pe data de 15 noiembrie, BNS a avertizat: „Guvernul este conștient că într-un sistem deja dezechilibrat nu poți majora ieșirile fără să crești și intrările”. „Doar că ne amăgește pe toți cu ceva ce se va întâmpla într-un viitor ce se tot amână”, a mai precizat confederația.

BNS a precizat că trimite comisarului european pentru Muncă şi Drepturi Sociale, Nicolas Schmit, o analiză tehnică a reglementării, cu semnalarea tuturor prevederilor periculoase pentru sustenabilitatea sistemului de pensii și cu amenințările la adresa persoanelor active.

Principalele concluzii ale analizei tehnice BNS:

România nu are in acest moment spațiu fiscal pentru o reformă majora a sistemului public de pensii sau mai corect spus nu-si permite o dublare a pensiilor fără decizii care sa însemne:

• Cresteri ale varstelor de pensionare pentru perioada urmatoare
• Cresteri ale nivelului contributiilor sociale pentru a sustine financiar sistemul
• Inasprirea conditiilor de pensionare pentru generatiile urmatoare (altele decat varsta de
  pensionare).

Legea pensiilor, jalon PNRR, plină de vulnerabilități și construită pentru a fi manevrată electoral și în viitor; Comisia nu poate accepta

Legea este jalon PNRR, dar Comisia nu va putea accepta bifarea acestuia ca fiind corectă, întrucât, ” în momentul în care bagi într-o lege de o astfel de importanţă, o sumedenie de vulnerabilităţi, de lucruri sau principii, mecanisme, instrumente care pot fi schimbate de la un an la altul”.

„Nu mai există absolut niciun fel de predictibilitate în sistemul public de pensii. Dimpotrivă, toate aceste instrumente vor deveni nişte instrumente electorale în mâna celor care ne vor conduce în anii care urmează şi, în funcţie de interesul de moment, vor şti cum să jongleze cu el. Nu pare să fie soluţia pe care o aşteptam noi şi nici măcar Comisia Europeană. Nu cred că aşa ceva era aşteptat”, a afirmat liderul BNS, Dumitru Costin.

(Citește și: ”Sindicatele scriu Comisiei: Legea pensiilor sancționează persoanele active, majorarea cu 40% este electorală. Cele 8 probleme majore ale reglementării”)

Guvernul a aprobat pe 9 noiembrie, după o ședință cu scandal, – amânată și mai apoi întreruptă și suspendată – proiectul noii legi a pensiilor.

(Citește și: ”Proiect – Legea pensiilor pentru cetățenii obișnuiți: noul mod de calcul, vârstele de pensionare, stimularea creșterii anilor de cotizare”)

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a avizat cu greu proiectul, disputele pe marginea impactului acestei legi amânând joi, de trei ori, finalizarea ședinței de guvern.

Noua lege a sistemului public de pensii este jalon esențial PNRR și, teoretic, a fost discutată și agreată în Coaliție înainte să fie pusă pe ordinea de zi a ședinței de guvern.

”Bomba cu ceas” din noua lege: scade la 25 de ani, de la 30, contribuția de calcul a pensiei

Cea mai mare problemă a acestui proiect de lege provine din schimbarea modului de calcul, pe următoarea formulă, care ia în calcul, practic, doar 25 de ani de contribuții, nu 35:

La calculul numărului total de puncte se va adăuga un număr de puncte de stabilitate pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare de 25 de ani, mai prevede proiectul:

• a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
• b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
• c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

Impactul financiar

30 de miliarde de lei este impactul pentru anul 2024, când vor avea loc două majorări ale pensiilor:

• de la 1 ianuarie, pensiile se indexează cu 13,8%
• de la 1 septembrie urmează majorarea generată de intrarea în vigoare a viitoarei legi a sistemului public de pensii, care va crește cu o medie de 40% pensiile actuale. Banii suplimentari se vor plăti doar patru luni – septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie.

Impact în 2025. Impactul de 55,6 miliarde de lei, despre care a vorbit ministrul Muncii reprezintă costul suplimentar, pe un an întreg, implicat de aplicarea viitoarei legi a pensiilor publice și înseamnă 3% din PIB.

Această sumă se va adăuga integral în 2025 la bugetul pensiilor. Dar, în afara acestui plus de trei pp din PIB, la cheltuielile cu pensiile din 2025 vor mai fi și sumele reprezentând indexarea pensiilor, la începutul anului, conform formulei: rata inflației plus jumătatea din creșterea salariului mediu pe economie.

***