fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Calculul rece: De ce nu merge indexarea cursului de la data acordării creditului în franci elvețieni cu 20%

de Marin Pana 22.1.2015

budget calculationAsociațiile de clienți ai băncilor care au luat credite în franci elvețieni reclamă acum faptul că au ajuns acum să plătească rate de două – trei ori mai mari față de cele inițiale. Ei fac trimitere la o Directivă Europeană, nr. 17/ 2014, care prevede posiblitatea intervenției statului în condițiile în care cursul de schimb al monedei străine în care au luat creditul crește cu mai mult de 20% în raport cu moneda națională.

Dincolo de calendarul prevăzut expres pentru eventuala aplicare a unor măsuri de către statul în cauză și de eventualele problemele de constituționalitate pe care le-ar ridica impunerea pe cale administrativă a unui curs fix pentru o anumită monedă străină ( aici discuțiile s-ar putea complica și cu discriminarea între valute străine), mai există un factor de care nu se ține cont în argumentația publică.

Pur și simplu, leul din 2015 nu mai este același cu leul din 2006, 2007 sau 2008, anii de boom economic în care, pe fondul creșterii semnificative a veniturilor și a optimismului privind avansul robust al economiei, s-a luat cea mai mare parte a creditelor în franci elvețieni.

Click pentru mărire

Plafonarea cursului de schimb la care se calculează rata la un plus de 20% ar fi echivalentă, pur și simplu, cu o restituire de bani în termeni reali mai mică decât suma împrumutată.
Dacă se ține cont de inflația anuală care a fost consemnată în perioada 2007 – 2014 (vezi tabelul), sumele vehiculate public drept plăți prezintă următoarele echivalențe :

1.000 lei (2006) = 1.048,40 lei (2007) =1.130,70 lei (2008) = 1.193,90 lei (2009) = 1.266,60 lei (2010) = 1.340,00 lei (2011) = 1.384,60 lei (2012) =1.439,70 lei (2013) =1.455,10 lei (2014)

1.000 lei (2007) =1.078,50 lei (2008) = 1.138,79 lei (2009) = 1.208,14 lei (2010) = 1.278,09 lei (2011) = 1.320,65 lei (2012) =1.373,21 lei (2013) =1.387,91 lei (2014)

1.000 lei (2008) =1.055,90 lei (2009) = 1.120,20 lei (2010) = 1.185,06 lei (2011) = 1.224,52 lei (2012) = 1.273,26 lei (2013) =1.286,88 lei (2014)

Se poate observa că nu toată suma mai mare aflată acum pe post de rată constituie, de fapt, o plată suplimentară. Calculul de actualizare a sumelor plătite arată că, de pildă, 1.000 lei din 2006 sunt totuna cu 1.455 lei în 2014 și se va apropia de 1.500 lei în 2015.

În toate cazurile prezentate (pentru anii 2006, 2007 și 2008), cam în trei ani de la luarea creditului, cei 1.000 lei calculați la noul curs de schimb al francului elvețian apreciat în raport cu leul nu mai aduc de fapt nici un câștig real dacă se ține cont de inflație. După care, pe parcursul următorilor ani suma datorată ar fi deveni mai mică în termeni reali iar câștigul băncilor ar trebui să vină numai din dobânda practicată.

(Citiți și: ” Cristian Grosu / Problema creditelor în franci: O soluție care să evite hazardul moral și triumful oportuniștilor”)

De remarcat că, între timp, băncile au trebuit să acorde și ele dobânzi la depozitele constituite care să țină cont de inflație, adică ceva mai mari pentru că altfel nu ar mai depune nimeni bani la bancă.
Dacă, pe de o parte se încasează mai puțin în ternmeni reali și, pe de alta, se plătește corect resursa financiară, încât să rezulte un câștig pentru deponenți, avem rețeta sigură pentru faliment.

Dar marea problemă a ratelor, din perspectiva ponderii în cuantumul total, nici nu sunt sumele achitate în contul datoriei principale, ci dobânzile. Acestea, la momentul acordării creditelor erau cu mult mai mici la francul elvețian decât la leu (din considerente legate de dobânda de referință mai mică și marja practicată mai redusă).

Este și motivul pentru care nu ar fi echitabil în raport cu cei care au luat credite în euro sau în lei să se admită simultan plafonarea cursului de schimb și plata unor dobânzi aferente strict francului elvețian.

Dacă nu s-ar ține cont de criteriile de eligibilitate din momentul acordării creditului ( fără de care nici nu se mai putea lua creditul și nici casa dar se plătea degeaba chirie în altă parte) și s-ar face o recalculare COMPLETĂ a creditului din CHF în EUR sau RON, s-ar putea ca rezultatul, inclusiv plata din urmă a diferențelor dintre variantele de rate plătite în cele trei valute (mai mici la început pentru CHF) să convină sau să nu convină celui care a luat creditul, în funcție de condițiile concrete din contractul banca.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.1.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Virgil Popescu: Guvernul evaluează scenariul în care Romgaz preia integral participația Exxon la exploatarea gazelor din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Compania poloneză PGNiG s-a retras din proiectul consorțiului care ar urma să cumpere participația Exxon Mobil la asocierea cu OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale… Mai mult

Stiri

Mark Zuckerberg, către angajați: Atenție la alegeri, Facebook nu trebuie folosit ca platformă de instigare la violență

Raluca Florescu

Mark Zuckerberg, șeful  Facebook, s-a arătat îngrijorat cu privire la posibilele violențe ce ar putea urma după alegerile din SUA, îndemnându-și angajații să „facă mai… Mai mult

Stiri

Document / Ionuț Dumitru (VIDEO) – despre problema dezvoltării locale: Bucureștiul concentrează  peste 23% din PIB-ul țării – PIB-ul per capita în Vaslui e de 46% din media națională, iar în București e de 260%

Raluca Florescu

Capitala concentrează apropae un sfert din PIB-ul țării, respectiv 23%, a declarat Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank, în cadrul conferinței „Accelerarea dezvoltării României… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană cere României și Greciei să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice

Raluca Florescu

Comisia Europeană a cerut vineri Greciei şi României să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice, conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale,… Mai mult

Europa

Ucraina / Președintele Zelenski cere parlamentului dizolvarea Curții Constituționale, care a respins mai multe legi anticorupție

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (foto), a cerut vineri parlamentului de la Kiev să dizolve Curtea Constituţională şi să anuleze decizia acestei instanţe prin care au… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Nu majorăm taxe și impozite. Propuneri ale intreprinzătorilor vor fi incluse în programul de guvernare

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban susține că Executivul nu are în plan creșterea de taxe și impozite. “O mai spun o dată, pentru că o dată la… Mai mult

Stiri

Aproape 1.000 de cazuri de Covid la Terapie Intensivă

Vladimir Ionescu

Un număr de 6.546 de noi cazuri de coronavirus au fost identificate în ultimele 24 de ore, la un număr de 36.335 de teste, 22.342 în… Mai mult