Premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri că România a decis să păstreze pe ordinea de zi a Consiliului JAI discuția privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România și va cere adoptarea de decizii în această privință.
Este un demers neașteptat de politică externă în condițiile în care Austria are în continuare obiecții legate de extinderea Schengen cu România, iar astfel de decizii se iau numai după asigurarea unei unanimități la vot.
Surse guvernamentale au prezentat pentru CursDeGuvernare scenariile luate în calcul de autoritățile de la București, iar fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, care a prezidat în trecut consilii JAI, descrie procedura care se va derula joi la Bruxelles.
Ordinea de zi a Consiliului JAI: decizii separate pentru Croația și tandemul România-Bulgaria
Dezbaterea guvernanței politice a Spațiului Schengen constituie primul punct al activităților non-legislative ale Consiliului Jai.
Pe ordinea de zi există puncte separate ale Deciziilor care vizează România, Bulgaria și Croația. Prima în discuție intră decizia care ar trebui să confirme deplina aplicare a aquis-ului Schengen în România și Bulgaria.
Sistemul de adoptare al deciziilor: nu există un vot clasic
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a descris pentru CursDeGuvernare cum se desfășoară practic o reuniune JAI și cum se ajunge la o decizie:
”Președintele de ședință anunță discuția pe respectivul punct al ordinii de zi – în cazul nostru, recunoașterea deplinei aplicări a aquis-ului Schengen în România și Bulgaria – și propune Consiliului JAI adoptarea deciziei aferente.
După acest anunț se așterne liniștea, iar președintele așteaptă câteva zeci de secunde să vadă dacă în sală există reprezentanți care resping decizia. Dacă nimeni nu ia cuvântul, președintele anunță adoptarea respectivei decizii”, a explicat Cristian Diaconescu.
Ce se întâmplă dacă apar obiecții: o pauză de consultări și 2 posibile deznodământuri
”Dacă cineva ia cuvântul și exprimă rezerve, atunci președintele oprește reuniunea și anunță o pauză de consultări în interior. La finalul acestei consultări se poate ajunge fie la anunțul că JAI nu a adoptat decizia, fie la o formulă de compromis”, explică fostul ministru de Externe.
În cazul în discuție, există trei posibile compromisuri:
- primirea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime
- primirea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime și stabilirea unei date certe pentru primirea cu granițele terestre
- amânarea discuțiilor pentru o dată ulterioară, de preferat cu stabilirea unei date certe pentru aceasta
Prima variantă este și cea mai dezavantajoasă pentru România pentru că în domeniile aero și naval există proceduri specifice de securitate, care sunt păstrate indiferent de statutul Schengen/non-Schengen al călătorilor și transporturilor de marfă.
În consecință, pentru România ar fi o mică victorie politică, fără consecințe în plan economic sau social.
De altfel, acestă variantă a fost propusă României și înaintea reuniunii Consiliului JAI din decembrie 2013, iar autoritățile de la acea dată au preferat, de comun acord cu autoritățile bulgare, să ceară retragerea proiectului de decizie de pe ordinea de zi.
Varianta decuplării nu este luată în calcul
Surse guvernamentale au precizat pentru CursDeGuvernare că autoritățile de la București nu iau în calcul varianta decuplării tandemului România – Bulgaria în ceea ce privește extinderea Schengen.
Asta și pentru că toate deciziile anterioare emise de Parlamentul European și de Comisie, precum și rapoartele Grupului de Lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE se referă la acest tandem, nu separat la România și Bulgaria.
De altfel, România nici nu ar avea șanse să fie primită singură în Schengen de la 1 ianuarie 2023 pentru că frontiera comună cu Bulgaria nu a făcut obiectul implementării aquis-ului Schengen.
Calculele României: va cere o decizie în Consiliul din 15 decembrie
Sursele CursDeGuvernare apropiate negocierilor spun că autoritățile de la București iau în calcul și o soluție extremă în cazul în care reprezentanții Austriei refuză în Consiliul JAI extinderea cu România și Bulgaria – aceasta făcând parte din calculele următorilor pași:
România, împreună cu Bulgaria, va cere Consiliului European din 15 decembrie să ia în discuție situația creată în Consiliul JAI și să decidă, strict politic, extinderea Schengen cu România și Bulgaria.
Consiliul are puterea să ia altă decizie decât cea a Consiliului JAI.
***
Un răspuns
Premierul Nicolae Ciuca trebuie sa dea explicatii in Parlament la Ora Premierului despre numarul mare de imigranti care merg in Austria din Romania.Guvernul Ciuca-Ciolacu va ramane in istorie .Cancelarul Austriei spune despre securitatea populatiei austriece fata de imigranti.Se mai doreste amanarea aderarii in Schengen cu conditia ca Romania sa trimita un draft Consiliului Europei privind situatia imigratiei din Romania si sa mai trimita pachete legislative privind combaterea traficului de persoane si a traficului de carne vie si de crima organizata.Asta trebuie sa faca Ciuca si Iohannis sa rezolve pe plan juridic nu sa trimita la Viena camarilele de partid vorbim despre Rares Bogdan care are probleme cu firma de consultanta si cu retrocedarile In loc sa cautam probleme despre Schengen Iohannis merge in vacanta ca nu este treaba lui cu Schengen poate sa mearga unde doreste cu cainele cu purcelul numai sa nu auda ca Romania nu va intra in Schengen .Sa mearga linistit .Pas cu Pas