fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Calculele Ministerului de Finanțe: Serviciul datoriei publice se va înjumătăți în decurs de patru ani

de Marin Pana 23.4.2015

datorii-guvernamentalePlățile anuale în contul datoriei publice guvernamentale ar urma să se înjumătățească până în anul 2019, potrivit proiecției oficială, făcute de Ministerul Finanțelor pe baza cursurilor de schimb valabile la data de 31.01.2015.
De la circa 59 miliarde lei în acest an, suma în cauză se va duce spre 29 miliarde lei peste patru ani, pe fondul reducerii puternice a serviciului datoriei publice guvernamentale interne.

Este un spațiu fiscal ce se va amplifica progresiv și care explică parțial adoptarea politicii de realaxare fiscală la nivelul încasărilor bugetare pe segmentele contribuțiilor sociale și cel al TVA la produsele alimentare. De reținut însă, acest spațiu nu ar fi fost posibil în absența procesului susținut de scădere a inflației și de întărire a credibilității, care au permis reducerea dobânzilor la care se poate împrumuta statul român.

CLICK PENTRU MĂRIRE

CLICK PENTRU MĂRIRE

În context, se mizează pe aprecierea sensibilă a leului în raport cu moneda unică europeană, care ar permite, în contextul materializării prognozei de 4,38 lei/euro, o diminuare a sumelor care achitate de stat de la un vârf de 13,4 miliarde euro în acest an până la 6,6 miliarde de euro în anul 2019.

Chestiunea cursului de schimb devine deosebit de importantă și prin prisma creșterii puternice a ponderii sumelor exprimate în lei necesare pentru serviciul datoriei externe de la 22% în 2014 până la 59% în 2019. Astfel, un eventual derapaj pe cursul de schimb ar avea o influență mult crescută asupra efortului bugetar necesar efectuării plăților externe.

În treacăt fie spus, dacă tot se mizează pe o asemenea stabilitate a cursului de schimb nominal, am trebui să putem intra destul de lejer în mecanismul ratelor de schimb ERM II, care permite variații de până la 15% în sus sau în jos, indiferent dacă decidem sau să adoptăm euro la 1 ianuarie 2019. Oricum, de facto, se observă racordarea progresivă a României, și prin intermediul datoriei externe, la Zona Euro.

Revenind la împățire intern/extern, se poate observa cum la intern ar urma să aibă loc o diminuare la doar un sfert a obligațiilor de plată între anii 2014 și 2019, în timp ce la extern avem un vârf de plată destul de abrupt chiar în acest an, urmat de o relaxare în 2016 – 2017 și o revenire ulterioară, mai puțin pronunțată, în 2018. Și această configurație sugerează fezabilitatea și calendarul măsurilor anunțate deja, de reducere a fiscalității.

În privința deplasării ponderii serviciului datoriei publice guvernamentale de la intern spre extern, ar trebui făcută o observație importantă. Dobânzile și comisioanele sunt cu mult mai mari în raport cu ratele de capital prin care se achită efectiv datoria pe partea de obligații externe decât la intern. Foarte sugestiv, în acest an, la dobânzi și comisioane egale de 5,3 miliarde lei corespund rate de capital net diferite, respectiv 31,2 miliarde lei la intern față de 17,3 miliarde lei la extern.

Este, în bună parte, un efect al deplasării spre scadențe pe termen lung în valută, cu un decalaj încă destul de sesizabil la emisiunile similare în lei. Din această perspectivă, o egalizare a proporțiilor ar urma să aibă loc de-abia prin 2018 – 2019. Însă și aici se pot găsi argumente pentru apropierea de trecerea timpurie (în raport cu nivelul PIB/locuitor) la euro.

Una peste alta, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit nu sunt atât banii plătiți pentru împrumuturile efectuate de Guvern, cât sumele achitate drept comisioane și dobânzi și situate în apropierea pragului de 50 miliarde lei sau ceva mai mult de 11 miliarde euro pentru cei șase ani incluși în proiecția făcută de Ministerul Finanțelor.

Acești bani repezintă prețul timpului câștigat în alocarea unor resurse, de care nu am dispus atunci când am avut nevoie.

Întrebarea care se pune ( inclusiv din perspectiva oportunității contractării unor datorii pe viitor) este ce am obținut și ce ar fi trebuit să obținem în schimbul acestor bani. Mai exact, în ce măsură s-a justificat plata lor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.4.2015

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    23.4.2015, 10:31 pm

    Bine ca ne laudam ca vom platii mai putina dobanda . Nimeni nu ridica din sprancene cind citeste acest document oficial ?
    http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgcdecembrie2014.pdf

    Deci , in 2014 deficitul bugetar a fost de 12,493 miliarde lei . Din suma asta (noua datorie publica) au fost achitate dobanzile (la vechea datorie ) in valoare de 10,199 miliarde . Restul de bani noi imprumutati (2,ceva miliarde lei )au acoperit “o gaura” in cheltuielile statului .

    Cine mai priveste si “afara pe geam ” , vede clar ca situatia e exact ca in cazul Greciei . Care nu reuseste sa achite dobanzi , rate de imprumut in scadenta fara sa faca noi datorii .
    Au recunoscut si ei , ori platesc pensi si salarii , ori rate si dobanzi . Ambele e imposibil ca nu au de unde . Bine Grecia e oficial o problema UE , stat falit de facto . Cind ne vom trezii ca situatia e identica , greu de prevazut. (O diferenta exista totusi . Bancile noastre, la care se imprumuta oricare guvern din greu , sint in proportie de peste 95 % in mana strainilor care e o slabiciune financiara majora ) Ne vom trezi poate cind va fi prea tarziu , datoria publica peste 60 % PIB si nici o urma vizibila in o infrastructura functionanta cap-coada .
    In rest , bate șaua sa priceapa iapa . 🙂

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult