Calculele Ministerului de Finanțe: Serviciul datoriei publice se va înjumătăți în decurs de patru ani - CursDeGuvernare.ro
joi

21 octombrie, 2021

Calculele Ministerului de Finanțe: Serviciul datoriei publice se va înjumătăți în decurs de patru ani

23 aprilie, 2015

datorii-guvernamentalePlățile anuale în contul datoriei publice guvernamentale ar urma să se înjumătățească până în anul 2019, potrivit proiecției oficială, făcute de Ministerul Finanțelor pe baza cursurilor de schimb valabile la data de 31.01.2015.
De la circa 59 miliarde lei în acest an, suma în cauză se va duce spre 29 miliarde lei peste patru ani, pe fondul reducerii puternice a serviciului datoriei publice guvernamentale interne.

Este un spațiu fiscal ce se va amplifica progresiv și care explică parțial adoptarea politicii de realaxare fiscală la nivelul încasărilor bugetare pe segmentele contribuțiilor sociale și cel al TVA la produsele alimentare. De reținut însă, acest spațiu nu ar fi fost posibil în absența procesului susținut de scădere a inflației și de întărire a credibilității, care au permis reducerea dobânzilor la care se poate împrumuta statul român.

CLICK PENTRU MĂRIRE
CLICK PENTRU MĂRIRE

În context, se mizează pe aprecierea sensibilă a leului în raport cu moneda unică europeană, care ar permite, în contextul materializării prognozei de 4,38 lei/euro, o diminuare a sumelor care achitate de stat de la un vârf de 13,4 miliarde euro în acest an până la 6,6 miliarde de euro în anul 2019.


Chestiunea cursului de schimb devine deosebit de importantă și prin prisma creșterii puternice a ponderii sumelor exprimate în lei necesare pentru serviciul datoriei externe de la 22% în 2014 până la 59% în 2019. Astfel, un eventual derapaj pe cursul de schimb ar avea o influență mult crescută asupra efortului bugetar necesar efectuării plăților externe.

În treacăt fie spus, dacă tot se mizează pe o asemenea stabilitate a cursului de schimb nominal, am trebui să putem intra destul de lejer în mecanismul ratelor de schimb ERM II, care permite variații de până la 15% în sus sau în jos, indiferent dacă decidem sau să adoptăm euro la 1 ianuarie 2019. Oricum, de facto, se observă racordarea progresivă a României, și prin intermediul datoriei externe, la Zona Euro.

Revenind la împățire intern/extern, se poate observa cum la intern ar urma să aibă loc o diminuare la doar un sfert a obligațiilor de plată între anii 2014 și 2019, în timp ce la extern avem un vârf de plată destul de abrupt chiar în acest an, urmat de o relaxare în 2016 – 2017 și o revenire ulterioară, mai puțin pronunțată, în 2018. Și această configurație sugerează fezabilitatea și calendarul măsurilor anunțate deja, de reducere a fiscalității.

În privința deplasării ponderii serviciului datoriei publice guvernamentale de la intern spre extern, ar trebui făcută o observație importantă. Dobânzile și comisioanele sunt cu mult mai mari în raport cu ratele de capital prin care se achită efectiv datoria pe partea de obligații externe decât la intern. Foarte sugestiv, în acest an, la dobânzi și comisioane egale de 5,3 miliarde lei corespund rate de capital net diferite, respectiv 31,2 miliarde lei la intern față de 17,3 miliarde lei la extern.


Este, în bună parte, un efect al deplasării spre scadențe pe termen lung în valută, cu un decalaj încă destul de sesizabil la emisiunile similare în lei. Din această perspectivă, o egalizare a proporțiilor ar urma să aibă loc de-abia prin 2018 – 2019. Însă și aici se pot găsi argumente pentru apropierea de trecerea timpurie (în raport cu nivelul PIB/locuitor) la euro.

Una peste alta, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit nu sunt atât banii plătiți pentru împrumuturile efectuate de Guvern, cât sumele achitate drept comisioane și dobânzi și situate în apropierea pragului de 50 miliarde lei sau ceva mai mult de 11 miliarde euro pentru cei șase ani incluși în proiecția făcută de Ministerul Finanțelor.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Acești bani repezintă prețul timpului câștigat în alocarea unor resurse, de care nu am dispus atunci când am avut nevoie.

Întrebarea care se pune ( inclusiv din perspectiva oportunității contractării unor datorii pe viitor) este ce am obținut și ce ar fi trebuit să obținem în schimbul acestor bani. Mai exact, în ce măsură s-a justificat plata lor.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Bine ca ne laudam ca vom platii mai putina dobanda . Nimeni nu ridica din sprancene cind citeste acest document oficial ?
    http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgcdecembrie2014.pdf

    Deci , in 2014 deficitul bugetar a fost de 12,493 miliarde lei . Din suma asta (noua datorie publica) au fost achitate dobanzile (la vechea datorie ) in valoare de 10,199 miliarde . Restul de bani noi imprumutati (2,ceva miliarde lei )au acoperit „o gaura” in cheltuielile statului .

    Cine mai priveste si „afara pe geam ” , vede clar ca situatia e exact ca in cazul Greciei . Care nu reuseste sa achite dobanzi , rate de imprumut in scadenta fara sa faca noi datorii .
    Au recunoscut si ei , ori platesc pensi si salarii , ori rate si dobanzi . Ambele e imposibil ca nu au de unde . Bine Grecia e oficial o problema UE , stat falit de facto . Cind ne vom trezii ca situatia e identica , greu de prevazut. (O diferenta exista totusi . Bancile noastre, la care se imprumuta oricare guvern din greu , sint in proportie de peste 95 % in mana strainilor care e o slabiciune financiara majora ) Ne vom trezi poate cind va fi prea tarziu , datoria publica peste 60 % PIB si nici o urma vizibila in o infrastructura functionanta cap-coada .
    In rest , bate șaua sa priceapa iapa . 🙂

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Bine ca ne laudam ca vom platii mai putina dobanda . Nimeni nu ridica din sprancene cind citeste acest document oficial ?
    http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgcdecembrie2014.pdf

    Deci , in 2014 deficitul bugetar a fost de 12,493 miliarde lei . Din suma asta (noua datorie publica) au fost achitate dobanzile (la vechea datorie ) in valoare de 10,199 miliarde . Restul de bani noi imprumutati (2,ceva miliarde lei )au acoperit „o gaura” in cheltuielile statului .

    Cine mai priveste si „afara pe geam ” , vede clar ca situatia e exact ca in cazul Greciei . Care nu reuseste sa achite dobanzi , rate de imprumut in scadenta fara sa faca noi datorii .
    Au recunoscut si ei , ori platesc pensi si salarii , ori rate si dobanzi . Ambele e imposibil ca nu au de unde . Bine Grecia e oficial o problema UE , stat falit de facto . Cind ne vom trezii ca situatia e identica , greu de prevazut. (O diferenta exista totusi . Bancile noastre, la care se imprumuta oricare guvern din greu , sint in proportie de peste 95 % in mana strainilor care e o slabiciune financiara majora ) Ne vom trezi poate cind va fi prea tarziu , datoria publica peste 60 % PIB si nici o urma vizibila in o infrastructura functionanta cap-coada .
    In rest , bate șaua sa priceapa iapa . 🙂

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr